Adoptarea euro în 2015, pusă sub semnul întrebării

▲ Reprezentanţii BNR sunt de părere că anii 2010 şi 2011 vor fi foarte dificili şi, dacă economia nu se revigorează, nu se va putea face trecerea la euro în 2015 ▲ Referitor la redresarea economiei, aceasta ar putea da semne de îmbunătăţire abia din trimestrul IV 2009, când s-ar putea înregistra o „atenuare a negativităţii“ ▲

Adoptarea euro de către România în 2015 va fi foarte dificilă dacă economia nu se revigorează în anii 2010-2011, a declarat ieri Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR).

„Adoptarea euro în 2015 nu este uşoară, este nevoie de un efort semnificativ. România trebuie să intre în 2012 în mecanismul ERM II şi este necesar să aducă deficitul bugetar de la 7,3% în 2009 la sub 3% în 2010-2011. Trebuie voinţă politică foarte mare şi o coordonare a politicilor“, a spus Croitoru.

Acesta a subliniat că anii 2010 şi 2011 vor fi foarte dificili din acest punct de vedere şi, dacă economia nu se revigorează, va fi foarte dificil de adoptat euro în 2015.

Croitoru a spus că există şanse ca în 2009 deficitul bugetar să se încadreze în nivelul programat de 7,3% din PIB, chiar dacă după primele opt luni a ajuns la 4,4%, cu o creştere de peste un procent în august, pentru că cheltuielile bugetare nu sunt liniare pe parcursul anului.

În ceea ce priveşte prognozele de creştere economică pentru anii 2010-2011, reprezentantul BNR a apreciat că este greu de estimat evoluţia economiei, deoarece prognozele se fac pe baza modelelor şi datelor din trecut, iar o criză „rupe trecutul“.

Scăderea economiei s-ar putea atenua abia în trimestrul IV

Scăderea economiei româneşti în trimestrul III 2009 va fi una semnificativă, posibil de o magnitudine similară cu cea din trimestrul II, deşi s-ar putea înregistra o uşoară corecţie pe fondul semnelor externe favorabile, a declarat Lucian Croitoru.

În opinia sa, economia României ar putea da semne de îmbunătăţire abia din trimestrul IV 2009, când s-ar putea înregistra o „atenuare a negativităţii“ (o scădere economică, dar de amplitudine mai redusă).

Produsul intern brut al României a scăzut, în trimestrul II din 2009, cu 8,8%, iar pe primul semestru al anului în curs cu 7,6%, potrivit primelor estimări ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

Produsul intern brut al României a scăzut, în primul trimestru al acestui an, cu 6,2% faţă de perioada similară din 2008, conform datelor revizuite ale INS publicate în iunie.

România îşi va relua creşterea economică cu o relativă întârziere faţă de statele dezvoltate economic, dar nu cu mai mult de 8-12 luni, a declarat consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României. El a menţionat că România a intrat în criză la un an-un an şi jumătate faţă de statele dezvoltate, iar criza a venit rapid pe patru canale - comerţ, finanţare, încredere şi rată de schimb. „Aceste canale vor acţiona simetric şi la revigorarea economiei României“, a apreciat reprezentantul BNR.

Croitoru a mai spus că în lume deja se văd semnele terminării crizei - preţul activelor s-a stabilizat în SUA, preţul petrolului a crescut, comerţul mondial pare să se pună pe picioare, iar SUA se aşteaptă la o creştere economică de 2,5% în trimestrul patru.