Trump a pus ochii pe Groenlanda

Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, care își va prelua cel de-al doilea mandat lunea viitoare, 20 ianuarie, a declarat că îşi doreşte Groenlanda, atât pentru a extinde sfera de influenţă a Americii în emisfera vestică, cât şi pentru a rămâne în istorie ca unul dintre președinții care au îmbogățit teritoriul țării, potrivit unor surse citate de Reuters sub protecția anonimatului. În ultimele săptămâni, Trump a vorbit repetat despre preluarea Groenlandei şi a Canalului Panama (construit de SUA şi inaugurat în 1914).

Declarațiile lui Donald Trump de marţea trecută că nu exclude acţiuni militare sau economice pentru ca SUA să intre în posesia acestui teritoriu danez au stârnit indignare, în special la Paris și Berlin. Comisia Europeană a reacționat cerând respectarea suveranităţii statelor membre şi spunând că Groenlanda este protejată de apărarea colectivă a UE. Ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, a făcut apel la raţiune și a subliniat că Danemarca este deschisă „unui dialog cu americanii” cu privire la maniera în care ar putea coopera în Arctica.

Trump a indicat și în timpul primului său mandat interesul de a obţine Groenlanda, iar comentariile sale recente arată că dorinţa sa nu este o fantezie trecătoare, ci o ambiţie reală. O persoană familiarizată cu discuţiile din anturajul lui Trump a declarat pentru Reuters că este puţin probabilă folosirea forţei, însă Trump este serios în ceea ce priveşte utilizarea presiunilor diplomatice sau economice asupra Danemarcei pentru a obţine insula. „Adevărata moştenire este când extinzi Statele Unite. Literalmente, în 70 de ani, nu am adăugat nici o proprietate imobiliară în portofoliu. Vorbeşte mult despre asta”, a spus persoana citată de Reuters. Ultima extindere a avut loc în 1959, sub Dwight Eisenhower, când Alaska şi Hawaii au devenit state americane.

O altă sursă a povestit că a văzut o listă de priorităţi externe întocmită de oficiali de top ai lui Trump după victoria în alegeri. Una a ieşit imediat în evidenţă: „cumpărarea Groenlandei”. Groenlanda, care are rezerve de resurse naturale şi este aproape de rutele maritime arctice, este un imperativ de securitate naţională pentru Trump și din cauza influenţei chineze şi ruse crescute în Arctica. În plus, este strategică pentru armata SUA, pentru sistemul de avertizare timpurie a rachetelor balistice, fiind pe cea mai scurtă rută între Europa și America de Nord. Este locul în care e amplasată cea mai nordică bază militară americană.

Insula face parte din Danemarca de peste 600 de ani, dar este un teritoriu semisuveran. Din 2009, când a primit o largă autonomie, Groenlanda are dreptul să-şi declare independenţa, dar nu a făcut niciodată acest pas. Această insulă vastă, cu doar 56.000 de locuitori, are o economie bazată pe pescuit şi este dependentă financiar de guvernul de la Copenhaga, de la care primește anual circa un miliard de dolari. (C. Z.)