Agricultura, domeniul cu cel mai mare potenţial de creştere

Agricultura este domeniul cu cel mai mare potenţial de creştere în acest an, dar are nevoie de investiţii pentru sporirea productivităţii, a fost una din concluziile unei videoconferinţe care a reunit reprezentanții celor mai mari companii din țară. O agricultură mai performantă este esențială și pentru echilibrarea balanței comerciale. În prezent, România cumpără de pe piața externă mai multe produse alimentare decât importă, iar anul trecut, deficitul pe piața agroalimentară a fost de 2,7 miliarde de euro.

Principalele domenii în care se așteaptă o creștere în acest an sunt agricultura, con­struc­țiile și IT-ul, a apreciat prim-vicepreşedin­tele CEC Bank, Mihaela Popa, în cadrul unei video­conferinţe la care au participat repre­zen­tanții celor mai mari companii din România. „Există domenii potenţiale de creştere în acest an şi aş veni în primul rând pe agricultură. Ro­mâ­nia are resurse importante - terenuri agricole, populaţie în mediul rural, dar activităţile sunt concentrate preponderent spre zona de producţie de materie primă, iar productivitatea este mult mai mică. Aici există un potenţial ridicat de creş­tere, prin recuperarea decalajelor de produc­tivitate, însă e adevărat că trebuie făcute cu ne­voi esenţiale de investiţii”, a afirmat Mihaela Popa. Așteptările de la agricultură, în acest an, sunt mari, însă problemele care au zdruncinat acest sector în 2020 nu au dispărut, cea mai gravă fiind seceta extremă, cu impact direct şi semnificativ în PIB-ul României. Iar pentru a proteja agricultura de condițiile meteo nefavorabile este nevoie de refacerea infrastructurii de irigaţii.

Anul trecut, seceta a distrus mai mult de două milioane de hectare de culturi agricole, iar irigațiile nu au putut să ajute decât pe o suprafaţă de 508.000 de hectare. „Insuficient, dar atât s-a putut”, spunea ministrul agriculturii. „Am fi vrut să avem trei milioane de hectare sau măcar cele două milioane de hectare afectate de secetă să fie protejate prin irigaţii”, declara, la sfârșitul anului trecut, ministrul Adrian Oros.

Oficialul menţiona și că vor fi „prinse”, prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR), sume importante pentru investiții în infrastructura de gestionare a apei, care va cuprinde nu doar infrastructura de irigaţii, ci şi infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deşertificării şi pentru sistemul naţional antigrindină.
Din datele privind suprafeţele afectate de fenomene meteo adverse în ultimii 5 ani reiese că în 2015 au fost distruse 1,75 milioane ha, din care 1,58 de milioane numai din cauza secetei, în 2016 - 1,185 milioane ha, iar peste 1,04 ha din cauza secetei, iar în ultimii trei ani suprafeţele s-au redus de la 411.383 hectare în 2017 la 171.720 în 2019, însă în 2020 seceta a distrus aproape 2,3 milioane ha. (C. Z.)