Alegeri cruciale în Republica Moldova

În Republica Moldova, campania electorală intră pe ultima sută de metri, intens exploatate fiind mesajele transmise prin, de acum, celebrele reţele de socializare via internet: Twitter, Facebook, Yahoo Messenger, dar şi Youtube. Sloganurile partidelor politice, atacurile, dar şi apelurile liderilor lor sunt intens mediatizate de media moldoveană: „patria minunată şi unică“, „libertatea ta“, „soluţia corectă“ şi chiar Vlad Ţepeş animă spoturile publicitare. Potrivit ultimului sondaj de opinie dat publicităţii la Chişinău la finele săptămânii trecute şi citat de publicaţia „Deutsche Welle“, comuniştii vor obţine în viitorul parlament 51 sau 52 de mandate, în timp ce opoziţia ar bifa 49 sau 50 de mandate din totalul de 101.

Ultimul „Barometru de opinie publică“ a fost făcut public la Chişinău, la sfârşitul săptămânii trecute şi arată că 67% din cetăţeni sunt nemulţumiţi de modul în care este guvernată, în acest moment, Republica Moldova. Cu toate acestea, comuniştii se menţin pe prima poziţie în preferinţele electoratului, cu 31% din voturi. Conform rezultatelor sondajului, în Parlamentul care va rezulta din alegerile anticipate din 29 iulie, comuniştii vor avea 51 sau 52 de mandate, iar opoziţia 49 sau 50 din totalul de 101. Potrivit publicaţiei „Deutsche Welle“, sondajul a fost realizat la comanda Institutului de Politici Publice, instituţie creditată până acum cu încredere. „DW“ comentează că, „din sondaj, transpar mişcări electorale bruşte, deloc specifice alegătorilor din Republica Moldova. De exemplu, partidul Alianţa Moldova Noastră, care la alegerile din 5 aprilie a acumulat 9,7% din voturi şi a fost una din cele trei formaţiuni politice care „nu au trădat“ atunci când s-a încercat alegerea unui preşedinte comunist, de data aceasta, conform sondajului, ar rămâne în afara Parlamentului. În schimb, Partidul Democrat, a cărui conducere a fost preluată de ex-comunistul Marian Lupu, a sărit peste pragul electoral şi ar acumula, conform sondajului, 9,6%“.

Criza ar putea fi prelungită

Ex-comunistul Marian Lupu şi comunistul Vladimir Voronin conduc în topul încrederii manifestate de cei chestionaţi. Din luna martie până în prezent, popularitatea liderului comunist a scăzut cu 5% şi a ajuns la 17,8%, iar cea a lui Marian Lupu a crescut cu 5,3%, până la 11%. Pe poziţia a treia în topul popularităţii se situează primarul liberal de Chişinău, Dorin Chirtoacă cu 10%.

Sondajul mai arată că PL, al cărui vicepreşedinte este primarul Chişinăului, este singurul partid care a reuşit să-şi menţină electoratul după evenimentele din aprilie. Conform sondajului, PL ar acumula 13,2 % din voturi, urmată de Partidul Democrat cu 9,6% şi Partidul Liberal Democrat din Moldova cu 7,2%, iar cota indecişilor este de 23%, procent care ar putea schimba radical raportul de forţe.

Dacă rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie din Republica Moldova vor confirma datele sondajului, comuniştii - 52 de mandate, iar opoziţia - 49 de mandate, criza s-ar putea prelungi, nici una dintre tabere nefiind în postura de câştigător pentru a alege noul şef al statului.

Potrivit Constituţiei statului vecin, preşedintele este ales de Parlament cu cel puţin 61 de voturi. „Unii analişti privesc, însă, sceptic spre PD, preluat de ex-comunistul Marian Lupu, şi care îl are ca preşedinte de onoare pe Dumitru Diacov, fost lucrător la Ambasada URSS de la Bucureşti (în perioada sovietică) şi, care, a votat la 4 aprilie 2005 pentru alegerea comunistului Voronin în funcţia de şef al statului.

Numărul persoanelor nemulţumite de activitatea conducerii comuniste a Republicii Moldova a crescut cu 16% faţă de luna octombrie 2008 şi cu 9% faţă de luna martie 2009, mai arată sondajul.

Cine nu votează nu contează!

Moldovenii de peste Prut sunt chemaţi la urne în fel şi chip, mesajele, diferite ca şi conţinut, au însă un public ţintă comun, de această dată: tinerii. „Eu nu votez trecutul! Să ne apărăm copiii de comunişti!“ sau „Pentru libertatea ta!“ sunt două dintre sloganurile cu care defilează partidele din opoziţia de la Chişinău, care, însă, sunt contracarate de comunişti cu un spot inedit în care tinerii, a căror „timp a venit“, sunt îndemnaţi să apere trecutul, „martira patrie“.

În clipul electoral de pe site-ul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) sunt derulate imagini cu personalităţi care au marcat istoria României, respectiv Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare şi Dimitire Cantemir, dar şi personalităţi marcante ale culturii româneşti, respectiv Mihai Eminescu şi Gheorghe Asachi.

De altfel, clipul electoral face mare vâlvă printre comentatorii din Republica Moldova.

Opoziţia din Moldova trage însă puternic în comunişti, acuzându-i de fraude electorale: „Nu pot comuniştii fura, cât puteţi voi vota! Hai la vot!“, îndeamnă Alianţa Moldova Noastră. Partidul Liberal, al cărui vicepreşedinte este Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, cheamă la vot „Pentru libertatea ta!“

Există însă şi partide opozante regimului comunist care se afişează cu îndemnuri „cuminţi“: „Pentru patrie! Pentru onoare! Pentru tricolor!“ (Partidul Popular Creştin Democrat), „Fii stăpân la tine acasă! Să salvăm ţara de comunişti! Votează soarele!“ (Alianţa Moldova Noastră), „Soluţia corectă - Marian Lupu!“, „Războiul politic trebuie oprit!“ (PDM) sau „Un om curat, într-o ţară prosperă!“ (Partidul Ecologist din Moldova - Alianţa Verde).

Liste electorale cu nereguli

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a verificat listele electorale întocmite pentru alegerile de miercuri, 29 iulie, iar în raportul întocmit se arată că există numeroase nereguli privind întocmirea acestora: persoane neidentificabile şi adrese greşite, persoane plecate peste hotare, decedate sau cu reşedinţa schimbată.

Ca urmare, autorii Raportului, realizat în cadrul Proiectului de Monitorizare finanţat de către Consiliul Europei şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, au declarat că aceste încălcări pun la îndoială calitatea listelor. Astfel, din 33 localităţi monitorizate, doar în trei localităţi nu au fost utilizate listele din 5 aprilie. „Astfel, listele formate în baza Ministerului Dezvoltării Informaţionale, care au trezit suspiciuni, au fost reutilizate în 30 de localităţi, fapt care pune la îndoială calitatea listelor pentru alegerile anticipate“, a precizat Vlad Lupan, coordonator de proiect IDOM.

Din 30 de cazuri din municipiul Chişinău, unde s-au intervievat persoanele născute înainte de 1940 şi care se regăsesc pe listele electorale, în zece cazuri s-a constatat că aceste persoane au decedat, unii cu 4-5 ani în urmă.

UE: Criza politică din Rep. Moldova, accentuată de criza economică

Uniunea Europeană este fermă în intenţia sa de a ajuta Chişinăul să reinstaureze stabilitatea în Republica Moldova pentru ca reformele democratice să poată continua, a declarat reprezentantul permanent al UE în Moldova, Kalman Mizsei, într-un interviu acordat, în exclusivitate, pentru site-ul oficial al Consiliului Europei. Mizsei apreciază că, după evenimentele violente din aprilie a.c., societatea moldoveană este profund divizată, iar libertatea şi calitatea mass-mediei s-au deteriorat. „În ciuda eforturilor UE pentru angajarea unui dialog între părţi (putere şi opoziţie) şi a apelurilor la respect reciproc şi reconciliere, în prezent Republica Moldova se pregăteşte să desfăşoare noi alegeri într-o atmosferă de acuzaţii reciproce“, consideră responsabilul european, subliniind că, prin prezenţa şi ajutorul economic important pe care l-a oferit, UE contribuie la desfăşurarea alegerilor democratice din 29 iulie.

Mizsei a mai spus că „Bruxellesul doreşte aprofundarea interacţiunii cu Republica Moldova pentru obţinerea unei reconcilieri naţionale“.

„Noi ne-am intensificat semnificativ relaţiile cu Republica Moldova în ultimii cinci ani şi vom continua şi pe viitor aceeaşi abordare“, a afirmat reprezentantul special al UE la Chişinău, exprimându-şi în context îngrijorarea în legătură cu faptul că criza politica este înrăutăţită de o situaţie economică dificilă, iar divergenţele politice au împiedicat adoptarea unor măsuri destinate să combată criza economică.

Astfel, „sporirea ajutorului din partea UE şi din partea organizaţiilor internaţionale, în care UE deţine un rol important, va avea o importanţă decisivă în ajutorarea Republicii Moldova pentru depăşirea tuturor acestor dificultăţi. Este necesar ca autorităţile moldovene să elaboreze un program global anticriză pentru o perspectivă medie şi după aceea vor primi, cel mai probabil, un important ajutor din partea comunităţii internaţionale“, a subliniat diplomatul european.