Aproape 3 milioane de români sunt afectați de lipsuri materiale

Rata de deprimare materială severă, un indicator al lipsei banilor care face ca o persoană să nu își poată permite patru din cele nouă elemente considerate esenţiale pentru un trai decent, a scăzut în ultimii ani în România, însă rămâne printre cele mai ridicate din UE. Potrivit statisticii oficiale, aproape 3 milioane de români au fost în situația de a nu-și putea achita la timp chiria, ratele, facturile la utilităţi, de a nu putea asigura încălzirea locuinţei sau consumul de carne o dată la două zile.

Numărul persoanelor afectate de deprivare materială severă a fost în anul 2020 de 2,95 milioane, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), preluate de Agerpres. Faţă de anul 2017, rata de deprivare materială severă a scăzut cu 4,5 puncte procentuale, ajungând la 15,2% din populaţie în anul 2020.

Deprivarea materială severă a fost mai puţin frecventă în rândul persoanelor care trăiesc în gospodării fără copii dependenţi (12,9%), decât în cazul celor care trăiesc în gospodării cu copii dependenţi (17,1%). În gospodăriile cu copii dependenţi, situaţia cea mai dificilă s-a întâlnit în cazul persoanelor din familii formate din 2 adulţi cu 3 sau mai mulţi copii, din care 43,9% sunt deprivate material sever. De asemenea, 25,5% dintre persoanele care trăiesc în familii monoparentale sunt deprivate material sever, în timp ce doar 7,7% dintre persoanele aflate în gospodării formate din doi adulţi și un copil se află în dificultate financiară. La nivel regional, în 2020 incidenţa cea mai ridicată a deprivării materiale severe s-a înregistrat în regiunile Sud-Est (22,7%) şi Sud-Muntenia (20,6%), cu 14,1 şi respectiv 12 puncte procentuale mai mult faţă de regiunea Vest.  

În Uniunea Europeană, deprivarea materială severă caracterizează viaţa a 5,5% din totalul cetățenilor. În afară de Bulgaria (20,9%), Grecia (16,2%) şi România (15,2%), încă alte 8 state au rate mai mari decât media UE de 5,5%. În cazul a 12 state: Luxemburg, Suedia, Finlanda, Ţările de Jos, Slovenia, Austria, Germania, Danemarca, Cehia, Estonia, Polonia şi Malta, deprivarea materială severă se regăseşte la mai puţin de 4% din totalul populaţiei, adică fenomenul este unul cu totul marginal. Potrivit INS, deprivarea materială severă se referă la persoanele care, din cauza lipsei banilor, nu îşi pot permite cel puţin patru din cele nouă elemente componente considerate esenţiale pentru un trai decent. 

Aceste nouă elemente sunt: achitarea la timp, fără restanţe, a chiriei, ipotecii sau a unor facturi la utilităţi; asigurarea unei încălziri adecvate a locuinţei; posibilitatea de a face faţă unor cheltuieli neprevăzute; plata unei săptămâni de vacanţă anual; consumul de carne sau peşte cel puţin o dată la două zile; deţinerea unui televizor color; deţinerea unei maşini de spălat; deţinerea unui telefon; deţinerea unui autoturism personal. (C. Z.)