Bani pierduți din cauza risipei alimentare

Jumătate din consumatorii români risipesc lunar aproape 25% din totalul produselor alimentare, iar produsele proaspete (din carne, legume/fructe, ouă, brânzeturi/lactate, gătite etc.) sunt cele care par a fi cel mai puţin risipite. Specialiștii atrag atenția asupra costurilor sociale și de mediu pe care le are risipa alimentară, dar și asupra faptului că un consum de alimente mai bine gestionat poate ajuta alte categorii de persoane.

„ Aproximativ 60% din consumatorii români cheltuie circa 30% din venitul lunar pentru asigurarea hranei. Dacă privim din punct de vedere financiar, având în vedere că cele mai mari pierderi de alimente au loc la nivelul gospodăriilor (consumatorilor din mediul urban), în România pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 2-3 ori mai mari comparativ cu alte state europene, unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic (ex.: Franţa - 14%, Elveţia - 10%)”, potrivit Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor - InfoCons.

Statisticile UE arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa, cu  2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, adică peste 6.000 de tone pe zi. Mai mari producători de deșeuri alimentare decât noi sunt cetățenii din Marea Britanie, Olanda, Germania, Franța, Polonia sau Belgia.

„Ne permitem să aruncăm mâncare mai mult decât alții. O arată studiile, care spun că un român alocă aproape jumătate din salariu pe alimente și că 6.000 de tone dintre acestea ajung în fiecare zi la tomberon. Totul înseamnă mâncare! Preferăm să nu ieșim în oraș, la un film, sau să nu ne înnoim garderoba, doar ca să avem frigiderul plin. Cumpărăm din toate, dar cum nu le putem mânca, alimentele ajung să se altereze, să iasă din garanție și ajung direct la coșul de gunoi. E tipic românesc am putea spune, având în vedere că cifrele arată că, deși suntem săraci, 40% din veniturile realizate le direcționăm pe mâncare”, a atras atenția recent europarlamentarul român Daniel Buda, care, în plus, a solicitat Comisiei Europene să comunice dacă se are în vedere instituirea unui program unitar la nivelul tuturor statelor membre prin care să se combată fenomenul de risipă alimentară.

Conform statisticilor UE, fiecare român aruncă zilnic câte o porție de mâncare. Risipa alimentară se ridică, în România, la 6.000 de tone pe zi, iar anual aproximativ 110 kg de mâncare pe cap de locuitor se transformă în deșeuri.

În Uniunea Europeană sunt irosite, anual, aproximativ 88 milioane de tone de alimente (în jur de 20% din totalul alimentelor produse). Conform unui studiu realizat în anul 2013, cei mai mari generatori de deşeuri alimentare, exprimate în kilograme pe cap de locuitor, sunt Ţările de Jos (541 kg), Belgia (345 kg), Cipru (327 kg) şi Estonia (265 kg), iar la polul opus cele mai mici sunt Slovenia (72 kg), Malta şi România (ambele 76 kg), urmate de Grecia (80 kg) şi Republica Cehă (81 kg).

Pentru a aduce în atenţia consumatorilor români problema risipei alimentare, InfoCons, împreună cu alte organizaţii din Lituania, Bulgaria, Letonia, Estonia, Croaţia şi Bangladesh, implementează proiectul co-finanţat de Uniunea Europeană „Global learning approach on food waste în non-formal education” (Abordarea globală privind risipa alimentară prin educaţie non-formală), care vizează creşterea gradului de educare şi informare a consumatorilor cu privire la consecințele risipei alimentare.

La sfârşitul proiectului, mai mult de 2 milioane de cetăţeni europeni vor aplica aptitudinile dobândite în cadrul acestui proiect, înţelegând că un comportament de consum mai bine gestionat poate deschide posibilităţi de ajutorare pentru alte categorii de persoane.

Totodată, se fac eforturi și pentru responsabilizarea agen­ților economici. Astfel, de la 1 februarie 2019 va intra în vigoare legea privind diminuarea risipei alimentare care prevede măsuri cum ar fi vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum.