Câte 50.000 de euro pentru românii care se întorc în ţară

Românii din străinătate care intenționează să se întoarcă în ţară vor primi până la 50.000 de euro pentru demararea unei afaceri, adică 90% din totalul investiţiei. Programul, al cărui scop este repatrierea migranţilor, va fi lansat în toamna acestui an, potrivit Ministerului Economiei.

Programul guvernamental destinat românilor din străinătate care vor să se întoarcă în ţară va fi implementat de Ministerul Fondurilor Europene şi va avea un buget total de 30 milioane de euro, sumă provenită din fonduri europene, prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU). „Încă din februarie am căutat să creăm un program care să atragă potenţiali antreprenori români, care au deja experienţă în străinătate. Am decis, la nivel de Guvern, să implementăm acest program cât mai repede, în această toamnă. Mizăm pe o schemă cu un buget total de 30 milioane de euro din POCU (Programul Operaţional pentru Capital Uman - n.r.), prin care să stimulăm românii din diasporă să se întoarcă pentru investiţii şi antreprenoriat”, a spus Claudiu Vrînceanu, secretar de stat la Ministerul Economiei Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, citat de Agerpres.

Astfel, fiecare beneficiar va primi până la 50.000 de euro, ceea ce va reprezenta 90% din totalul investiţiei, în timp ce 10% va reprezenta investiţie proprie. Pe lângă fondurile nerambursabile, viitorii antreprenori vor beneficia şi de consultanţă şi training în afaceri. „Din punctul meu de vedere, este important, în primul rând, să oferim nu doar granturi, ci şi consultanţă, training, cursuri pentru cei care vor beneficia de aceste granturi. În al doilea rând, este important să promovăm în mod onest aceste programe, întrucât am observat în piaţă că încrederea în stat şi administraţie a românilor plecaţi este foarte redusă şi ei au senzaţia că li se iau bani, nu că li se dau”, a subliniat secretarul de stat.

În ceea ce priveşte viitoarele afaceri deschise de românii întorşi din străinătate, oficialul a indicat faptul că este de preferat ca aceştia să se orienteze către business-uri aflate în zona lor de expertiză. De exemplu, un muncitor în construcţii ar putea să-şi deschidă o firmă cu domeniu de activitate în acest sector - construcţii, amenajări interioare, instalaţii. Un român care a îngrijit persoane vârstnice se poate orienta către deschiderea unui azil de bătrâni, mai ales că pe această ramură suntem deficitari raportat la numărul mare de bătrâni care necesită îngrijire.

„Acestea sunt modele de business destul de greoaie, tocmai din această cauză este important să le oferim şi consultanţă, nu doar granturi”, a explicat Vrînceanu, care a subliniat, totodată, că există un număr mare de granturi lansate pe piață, cu bani de la stat sau bani europeni, însă potenţialii beneficiari nu ştiu de existenţa acestora.

În categoria potenţialilor beneficiari se vor încadra, potrivit aceleiaşi surse, şi studenţii care au studiat în străinătate şi care vor să se întoarcă în ţară, nu doar cei care au lucrat în afară. Criteriile finale de eligibilitate vor fi stabilite în cadrul procesului de consultare publică, „proces care va fi demarat la începutul lunii septembrie”.

Dezvoltarea de programe pentru susţinerea antreprenoriatului în România, destinate românilor din diasporă, prin facilitarea unei scheme de minimis, dezvoltată de Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni și în parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene, reprezintă una dintre temele discutate marţi la cea de-a şaptea sesiune de consultări a proiectului „România competitivă” privind „Diaspora şi mobilitatea forţei de muncă”.

„România competitivă” este un proiect în lucru, care, alături de propunerile reprezentanţilor Guvernului, ai Băncii Naţionale a României şi ai Academiei Române, aşteaptă contribuţiile de specialitate ale celor care pot participa la dezvoltarea şi completarea liniilor de acţiune deja identificate.