Cei mai mulți tineri de 18-34 de ani locuiesc cu părinții

Nivelul cel mai ridicat de fericire a tinerilor este înregistrat în Iaşi, în timp ce nivelul mediu de fericire este de 6,69, arată un studiu. Posibilitatea achiziţionării unei locuinţe este unul din indicatorii corelați direct cu gradul de satisfacţie al tinerilor. Din acest punct de vedere, lucrurile nu stau deloc bine deoarece, din cauza posibilităților financiare reduse, 57,8% dintre tineri încă stau cu părinţii.

La studiul „Tineri după pandemie: Oraşe fericite” au participat peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, din Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timişoara, Bacău, Constanţa, Baia Mare şi Iaşi, care au răspuns la întrebări care evaluează aspecte ale vieţii lor, precum: cât de fericiţi sunt, care este gradul de siguranţă pe care îl resimt în oraşul în care trăiesc, care sunt lucrurile care pot fi îmbunătăţite. În medie, respondenţii au punctat nivelul de fericire din oraşele lor cu 5,99/10, gradul de siguranţă a fost catalogat la 6,63/10, iar pentru proactivitate oraşele au primit un punctaj de 6,25/10.

Cel mai ridicat nivel de fericire a tinerilor a fost înregistrat în Iaşi, cel mai redus în Constanţa, în timp ce Cluj-Napoca e perceput drept cel mai curat şi unit oraş, iar Iaşi ca fiind cel mai accesibil.

Referitor la accesul la o locuință proprie, un subiect corelat direct cu gradul de satisfacţie resimţit de tineri, majoritatea celor cu vârsta între 18 şi 34 de ani sunt nevoiți să locuiască împreună cu părinţii (57,8%, faţă de 49,4% în medie în UE, conform Eurostat), iar vârsta medie la care aceştia părăsesc locuinţa părintească este de 27,9 ani, arată o analiză a Consiliului Tineretului din România, preluată de Agerpres. 

Potrivit sursei citate, 64,7% dintre tinerii români locuiesc în gospodării supraaglomerate (raportat la 27,5% media UE), iar 21,9% suferă de lipsa sau precaritatea severă a locuinţei (6,5% media UE). În același timp, din 2015 până în 2020, costul închirierii a crescut cu 10,1%. O chi­rie medie pentru o garsonieră în Bucureşti sau Cluj reprezintă 87,3% din salariul minim net, în timp ce chiria pentru un apartament cu două camere este 129,66% din salariul minim net.

Pe de altă parte, potrivit Eurobarometrului publicat luni de Comisia Europeană, 61% dintre tinerii români sunt optimiști și apreciază că lucrurile se îndreaptă în direcţia bună în viaţa personală, iar 70% sunt mulţumiţi de locul de muncă pe care îl au.

Sistemul de educaţie este una dintre principalele provocări cu care se confruntă tinerii, alături de situaţia economică, şomaj, locuinţe şi mediul înconjurător, arată Eurobarometrul.

Aproximativ 40% dintre ei declară că nu discută subiecte legate de politica europeană, însă majoritatea percep pozitiv modul în care funcţionează democraţia atât în UE (63%), cât şi în România (50%). (C. Z.)