Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Creşterea îndatorării populaţiei, un risc pentru stabilitatea financiară

Creşterea îndatorării populaţiei, un risc pentru stabilitatea financiară

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 07 Decembrie 2017

Raportul asupra stabilităţii financiare al Băncii Naţionale a României (BNR) surprinde cinci riscuri, dintre care trei riscuri moderate în creştere, acestea fiind tensionarea echilibrelor macroeconomice, creşterea îndatorării populaţiei şi disciplina scăzută de plată în econo­mie, a arătat viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea.

În raport se menţionează că BNR monitorizează cu regularitate riscurile la adresa stabilităţii financiare care pot fi generate prin creditarea sectorului populaţiei şi, dacă este necesar, ia măsuri în vederea activării şi/sau recalibrării instrumentelor care se impun.

În acest sens, raportul BNR recomandă populaţiei încheierea de contracte de credite cu dobândă fixă şi arată că rata creditelor neperformante s-ar majora de la valoarea actuală de 5,8%, la 7,3%, într-un orizont de un an de zile, în ipoteza unui şoc pe rata dobânzii.

„Este necesar ca debitorii să fie în permanenţă informaţi despre riscurile cu care se pot confrunta pe termen mediu pentru a preveni îndatorarea în condiţii în care ulterior s-ar putea confrunta cu probleme în rambursarea respectivelor obligaţii financiare. Astfel, debitorii ar fi mai bine protejaţi, pe termen mediu, dacă ar solicita în mai mare măsură încheierea de contracte de credite cu dobândă fixă”, se spune în raport.

Potrivit documentului, riscul de dobândă este mai pronunţat în cazul creditelor ipotecare faţă de creditele de consum, iar majoritatea debitorilor cu credite ipotecare ar resimţi în timp real un potenţial şoc pe rata de dobândă. Creditele ipotecare nou-acordate au rata dobânzii variabilă în proporţie de 95%, în timp ce creditele de consum sunt acordate în proporţie de 58% cu dobândă fixă (ianuarie-septembrie 2017).

De asemenea, raportul precizează că debitorii sunt expuşi riscurilor şi prin scăderea venitului. În condiţiile prezente, o scădere cu 6% a veniturilor persoanelor îndatorate poate conduce la o creştere a gradului de îndatorare cu până la 2 puncte procentuale.

Pe de altă parte, pe lângă gradul de îndatorare a populaţiei, documentul BNR identifică încă patru riscuri care ar putea afecta stabilitatea financiară.

„Principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare sunt reflectate în această hartă a riscurilor: un risc sistemic ridicat, şi anume deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, trei riscuri sistemice moderate, dar toate trei în creştere, şi anume tensionarea echilibrelor macroeconomice, creşterea îndatorării populaţiei, atât prin canalul băncilor, cât şi al IFN-urilor, şi disciplina scăzută de plată în economie, vulnerabilităţi în bilanţul firmelor. În sfârşit, un risc sistemic redus - accelerarea creşterii preţurilor imobiliare”, a declarat viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, citat de Agerpres, în conferinţa de prezentare a raportului asupra stabilităţii financiare.

Pe de altă parte, Banca Naţională a României consideră utilă revizuirea condiţiilor de accesare a programului „Prima Casă”, în sensul orientării cu precădere către debitorii cu venituri mai mici care urmăresc să îşi achiziţioneze o locuinţă ieftină, în condiţiile unui grad de îndatorare sustenabil.

Mai mult, documentul menţionează că programul „Prima Casă” s-a îndepărtat de la scopul său de program social, în condiţiile în care creditele „Prima Casă” sunt acordate şi persoanelor cu venit ridicat (circa 35% din debitori au salarii nete de peste 4.000 de lei), iar debitorii cu venituri mai reduse tind să fie supraîndatoraţi. În plus, programul nu prevede limite privind valoarea maximă a locuinţei achiziţionate sau obligativitatea ca imobilul să fie locuinţă permanentă.