Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Despărţirea de vară şi schimbarea veşmintelor de Pobrejenie
În tradiţia populară, la sărbătoarea de Obrejenie sau Pobrejenie are loc, alături de sărbătoarea ortodoxă a Schimbării la Faţă, şi despărţirea de vară. Oamenii îşi iau rămas bun de la vară, acum când are loc o schimbare a veşmintelor naturii şi pregătirea acesteia de toamnă. Acum se pregătesc păsările migratoare să plece, iar insectele şi târâtoarele se pregătesc să intre în pământ, pentru a se adăposti pe perioada rece. Obrejenia sau Pobrejenia însemna certarea, supărarea, la această sărbătoare, toată lumea având obligaţia de a se împăca, în cazul celor certaţi. Pentru că berzele se pregătesc să plece spre alte ţinuturi, nu este bine să plece nimeni în călătorie, deoarece se spune că persoana respectivă se va rătăci şi nu va mai veni înapoi. De Obrejenie se duc struguri la biserică, pentru a fi sfinţiţi, în unele locuri strugurii fiind singura hrană a zilei. Acum se culeg şi ultimele plante de leac.
August este luna în care încep să se adune roadele pământului şi se face pregătirea pentru toamnă, astfel că una dintre cele mai importante sărbători ale acestei luni, în tradiţia populară este Obrejenia sau Pobrejenia, care avea loc de Schimbarea la Faţă. În această lună, satul tradiţional se pregătea pentru arăturile de toamnă, astfel că se încheia secerişul, femeile pregăteau rezervele pentru toamnă, se lucra în vie. În această lună se pregătesc şi oile, care vor fi coborâte din munte. Începând cu 1 august şi până la 15 august este Postul Adormirii Maicii Domnului, timp în care, dacă ploua mult, se anunţa, pentru iarna ce urma, şi o ninsoare bogată. Tot în această perioadă să sfinţesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat, a recoltelor. La Schimbarea la Faţă a Domnului, în tradiţia populară, de Obrejenie, are loc despărţirea de vară, schimbarea veşmintelor naturii, dar şi ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp. În aceasta zi se împart struguri şi prune pentru sufletul morţilor.
Tocmai acum, nu e bine să pleci în călătorie, pentru ca s-ar putea să te rătăceşti, spune tradiţia. Se spune că cine se roagă azi să scape de o patimă, precum cea a beţiei, are toate şansele să se vindece. Tot de acum se schimbă fructele, care până la această vreme fuseseră „veninoase“, apare „prima“ dulceaţă a lor. Oricine va gusta acum, pentru prima dată în an, struguri va spune „boabă nouă în gură veche“. În unele locuri se posteşte sau se mănâncă doar struguri.
Colivă de struguri de Moşii Schimbării la Faţă
După sărbătoarea lui Pintilie călătorul, care vesteşte încetarea verii şi apropierea toamnei, vine o altă sărbătoare care era pe vremuri hotarul între vară şi toamnă. „Numită de popor şi Obrejenia, Pobrojenia sau Probojeni, sărbătoarea Schimbării la Faţă era ţinută totdeauna pe 6 august, fiind adesea însoţită şi de Moşii Schimbării la Faţă“, conform celor precizate de Marcel Lutic de la Muzeul Etnografic al Moldovei, care a adăugat că la această sărbătoare cea mai importantă pomană consta în fructe, în special în struguri: „De multe ori fructele erau duse mai întâi la biserică spre a fi «citite», adică sfinţite, boabele de struguri fiind numite acum «colivă de struguri». Adeseori, prin Bucovina, aceste fructe erau socotite substitute profane ale nafurei. Cu ocazia acestei sărbători se obişnuia ca Biserica să dea oficial dezlegare la mâncatul merelor, perelor, perjelor şi mai ales a strugurilor, existând credinţa că cei care mâncau struguri înainte de 6 august îşi afuriseau maţele“.
„Denumirile sărbătorii populare citate mai sus, denumiri derivate din cuvântul slav «obrejenie», ce înseamnă «transformare», «prefacere» sau chiar «schimbare», amintesc indubitabil de episodul biblic în care Faţa Domnului Iisus Hristos «a strălucit (...) ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina» (Matei – 17, 2)“ după cum a menţionat Marcel Lutic, în acest moment şi natura fiind în acord pentru că îşi preface, îşi schimbă „veşmintele“ sale. În acest context, sensurile sărbătorii populare se grupează, mai toate, în jurul ideii de schimbare, inclusiv a veşmintelor oamenilor, a mai spus Marcel Lutic.
Schimbarea la Faţă era considerată hotar între vară şi toamnă, se spune că acum se răcesc apele, astfel că de la această dată înceta scăldatul până în primăvara anului viitor. „Despre cei care intrau în apă pe 6 august se credea că se vor ...schimba la faţă“, a arătat specialistul etnograf, care adaugă faptul că „existau însă şi alte repere, mai evidente, ale acestui hotar. Aşa, prin Suceava, se credea că începând cu 6 august «se probăjenesc (îngălbenesc) frunzele copacilor şi câmpul», berzele pleacă în ţările calde, ducându-le în spate şi pe firavele rândunele. Oamenii de altădată serbau această zi şi pentru ca berzele să poată trece toate mările fără nici un pericol“, a menţionat Marcel Lutic, care a mai adăugat că „şerpii, şopârlele, guşterii şi toate jigăniile intră în pământ, în cazul în care mai erau văzute după această dată, mai ales de flăcăi, trebuiau neapărat omorâte, altfel existând riscul transformării lor în zmei!“.
Etnologul a mai amintit şi de unele interdicţii care le priveau chiar pe tinerele fete: „Astfel, domnişoarelor curioase le amintesc că, pe vremuri, le era interzisă spălarea în ajunul acestei sărbători. Dacă, totuşi, se spălau «coadele nu le-ar mai creşte, întocmai cum nici iarba nu mai creşte» după 6 august“. La fel, despre oamenii care nu-şi vedeau umbra capului la răsăritul soarelui în dimineaţa acestei zile se credea că vor muri până la sfârşitul acelui an, în vreme ce despre acela pe care-l durea capul la Schimbarea la Faţă se spunea că îl va durea un an încheiat.
Totuşi, erau şi remedii în medicina populară, plante de leac care erau tocmai acum bune de a fi culese. Printre acestea, sunt amintite avrămeasa, leuşteanul şi muşeţelul, iar „acestea, împreună cu o crăcuţă cu şapte prune şi câteva alune, erau bune de vindecat frigurile“, a spus Marcel Lutic.
De asemenea, există credinţa generală în spaţiul românesc, că până la 6 august trebuie neapărat să te împaci cu toţi cei pe care i-ai „probozât“, adică certat, de-a lungul anului. În acest context, „copiii ar fi bine ca astăzi să fie mai cuminţi decât de obicei, deoarece cei care vor fi «probozâţi», ocărâţi sau mustraţi au toate şansele să li se întâmple acelaşi lucru şi în restul anului“, a adăugat Marcel Lutic, care a mai adăugat că „aşa sărbătoreau românii de altădată Schimbarea la Faţă. Să ne ajute Cel de Sus, în spiritul sărbătorii de odinioară, să ne împăcăm cu ceilalţi şi mai ales cu noi înşine! Atenţie, despre cei care nu sărbătoreau această zi aşa cum se cuvenea, se credea că se vor usca şi îngălbeni ca florile ce dau înapoi de la Obrejenie“.