Dialog pe marginea Legii salarizării

Forma actualizată a proiectului Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost publicată vineri pe site-ul Ministerului Muncii. Proiectul a fost prezentat și partidelor politice care s-au angajat anterior, printr-un acord, să demareze procedura parlamentară de adoptare a legii, jalon în PNRR. Sindicatele susțin că actul normativ, deşi preia o parte dintre solicitările pe care le-au făcut, menţine prevederi care duc la diminuări ale drepturilor salariale.

Proiectul a fost revizuit de Ministerul Muncii după o serie de consultări care au presupus 14 întâlniri cu instituţiile din administraţie şi sindicatele reprezentative, dar și în urma dialogului cu Ministerul de Finanţe şi cu Comisia Europeană „pentru o alocare bugetară suplimentară astfel încât să poată fi rezolvate cât mai multe din inechităţile actualului sistem de salarizare”, a transmis Ministerul Muncii, precizând că varianta publicată îndeplineşte condiţiile Jalonului 420 din PNRR şi are acordul Ministerului de Finanţe. Legea salarizării va intra în vigoare la 1 decembrie 2026. 

Potrivit declarațiilor făcute vineri, la Palatul Cotroceni, de ministrul interimar al muncii, Dragoş Pîslaru, solicitările sectorului public şi ale sindicatelor au fost în valoare de peste 20 de miliarde de lei, însă structura angajamentelor fiscal-bugetare ale României permite, prin proiect, „o creştere de 7,3% a masei salariale, ceea ce înseamnă 12,1 miliarde de lei. Aceasta este valoarea maximală”. Documentul păstrează prevederile referitoare la raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar care rămâne 1 la 8, iar cuantumul valorii de referinţă pentru 2027 este de 4.100 lei. 

După consultarea proiectului de act normativ, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a cerut continuarea dialogului astfel încât reforma să nu producă reducerea veniturilor reale ale angajaților din sănătate și a transmis că forma actuală conține o parte dintre solicitările FSSR: „corecţia unei serii de coeficienţi de ierarhizare, sporul de tură revine la 15%, garda la domiciliu revine la 40% din tariful orar, se instituie cele trei categorii de gărzi corelate cu prevederile în vigoare, iar tariful pentru munca în zilele libere creşte de la 10% la 30% (corecţie departe de a fi suficientă)”.

În schimb, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” au susținut că varianta „îmbunătăţită” încalcă angajamente asumate de Guvern şi ignoră obligaţii prevăzute de legislaţia în vigoare. „În 2024 s-a convenit ca salariul maxim al profesorului din preuniversitar, cu gradul didactic I şi vechime maximă, să fie echivalent cu salariul unui medic specialist. Astăzi, Guvernul renunţă la acest angajament şi propune o grilă în care diferenţa este de aproximativ 4.000 de lei în defavoarea profesorului”, au transmis federaţiile. (C.Z.)