Economia României rămâne expusă riscului în următorii doi ani

▲ Banca Mondială a publicat un raport economic periodic pentru ţările UE8+2 (Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia - ţări care au aderat la UE în anul 2004 - şi Bulgaria şi România, care au aderat în anul 2007), iar „tonul“ acestuia este unul pozitiv ▲ Autorii raportului observă că deficitele de cont curent (DCC) s-au stabilizat în Ţările Baltice, dar continuă să se adâncească în Bulgaria şi România ▲ Mai mult de atât, premizele economice nu sunt tocmai pozitive, aducând „motive de îngrijorare pentru ţările în care persistă mari deficite de cont curent“, aici încadrându-se, aşadar, şi economia României ▲ Raportul economic periodic UE8+2 al Băncii Mondiale este publicat de trei ori pe an şi analizează activitatea ţărilor care au aderat la UE în anii 2004 şi 2007 ▲

Perspectiva economică este pozitivă, în general, pentru noile state membre UE în 2008 - 2009, însă riscurile de încetinire a creşterii economice şi de creştere a inflaţiei rămâne, arată raportul economic periodic UE8+2 al Băncii Mondiale.

Potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale, intitulat „Raportul economic periodic UE8+2“, perspectiva economică pentru statele UE8+2 în 2008 şi 2009 este pozitivă în general, însă, ca şi în cazul economiilor statelor OECD (în OECD sunt incluse majoritatea ţărilor Europei Occidentale), prognoza este marcată de riscul încetinirii ritmului creşterii economice şi creşterii inflaţiei.

„În perioada 2008-2009, regiunea va înregistra progrese, chiar dacă mai puţin semnificative, în recuperarea decalajelor faţă de UE15,“ a declarat Ron Hood, economist coordonator în cadrul Băncii Mondiale şi autorul principal al raportului. „Ratele de creştere a PIB-ului au atins vârful în multe ţări în prima jumătate a anului 2007, însă au rămas robuste în cea de a doua jumătate a anului. Încetinirea e posibil să continue şi pe parcursul anului 2008, cea mai semnificativă urmând a se înregistra în ţările Baltice. Creşterea economică e de aşteptat să se revigoreze în Ungaria, care trece printr-o consolidare fiscală prelungită şi care, încă de la mijlocul anului 2007, se confruntă cu o creştere redusă a PIB-ului şi cu o rată relativ crescută a inflaţiei.“

„Motive de îngrijorare în ţările cu deficit de cont curent“

Raportul UE8+2 indică faptul că piaţa creditelor ipotecare cu risc ridicat din Statele Unite a afectat alte ţări şi pieţe, inclusiv perspectivele de creştere ale Statelor Unite, care au devenit mai puţin clare. Raportul subliniază faptul că elementele fundamentale nu s-au schimbat pentru UE8+2, chiar dacă gradul de incertitudine a crescut. Pe plan global e posibil să ne confruntăm cu o perioadă prelungită de apetit scăzut pentru risc, combinat cu o volatilitate de durată, reflectată în oscilaţii abrupte înregistrate practic pe toate pieţele. Acest cadru constituie o provocare pentru UE8+2, iar soliditatea şi credibilitatea politicilor economice va fi apreciată de către participanţii la piaţă. Cu toate acestea, cu excepţia ratei inflaţiei mai mari decât cea prognozată, celelalte elemente economice fundamentale din ţările UE8+2 rămân în mare neschimbate. Creşterea PIB-ului este robustă, însă rămân motive de îngrijorare pentru ţările în care persistă mari deficite de cont curent, aici încadrându-se, după cum vom vedea mai jos, şi România.

Hood afirmă că este important să privim dincolo de fluctuaţiile imediate pe piaţă, pentru a vedea tabloul general. Capacitatea de care au dat dovadă până acum ţările UE8+2 în a rezista turbulenţei globale este strâns legată de mai mulţi factori. Băncile din aceste ţări nu au fost atât de expuse, economiile acestora sunt conectate mai mult cu UE decât cu SUA. Deşi creditul creşte rapid, se porneşte de la o bază redusă. Mai mult decât atât, poate cu excepţia Bulgariei şi a României, economiile celor mai multe dintre ţările expuse la risc încep să se ajusteze. Autorii raportului concluzionează că, în situaţia încetinirii ritmului economic la nivel global, exporturile ar putea să îşi diminueze rolul de motor al creşterii şi vor fi necesare ajustări fiscale pentru a aduce cererea internă sub control.

„Deficitele de cont curent se adâncesc în România şi Bulgaria“

Tendinţele inflaţioniste rămân importante în regiune, în pofida unei presiuni mai reduse din partea cererii. Creşterile preţurilor la produsele alimentare şi petrol constituie un prim factor. Dacă acestea reprezintă schimbări ce au loc o singură dată datorită unor factori precum efectul vremii neobişnuite asupra recoltelor, impactul ar trebui să dispară sau să se reducă relativ repede. Însă, în măsura în care acestea reflectă schimbări adânc înrădăcinate în aprovizionarea cu energie la nivel global şi în profilul cererii, înlocuirea progresivă a producţiei alimentare cu cea de culturi pentru biocombustibil, precum şi o schimbare a gusturilor şi o creştere rapidă a veniturilor în ţările cu deficit de produse alimentare sunt posibile efecte de lungă durată. Mai mult decât atât, costurile forţei de muncă cresc mai rapid decât productivitatea în mare parte a regiunii. Acest lucru este atribuibil în parte deficitului crescut de forţă de muncă. Creşterea creditului a înregistrat o oarecare încetinire în regiune, dar ritmul continuă să rămână ridicat. Efectul reducerii înflaţiei datorat aprecierii monedei în unele ţări cu regim de schimb fluctuant a fost inversat.

Autorii raportului observă că deficitele de cont curent (DCC) s-au stabilizat în ţările Baltice, dar continuă să se adâncească în Bulgaria şi România. Aceste DCC-uri reprezintă cea mai mare vulnerabilitate faţă de condiţiile internaţionale în curs de deteriorare şi sunt mai îngrijorătoare pentru acele ţări cu niveluri înalte de îndatorare în moneda străină. Dezechilibrele externe s-ar putea ajusta cu creşterea mai lentă a PIB-ului prognozată pentru ţările Baltice în 2008, însă, în România şi Bulgaria, există perspective reduse să se producă vreo schimbare în viitorul apropiat. Acoperirea în ISD (investiţii străine directe) a DCC-urilor variază în regiune, de la o acoperire completă sau substanţială în Bulgaria, Republica Cehă, Polonia şi Slovacia, până la o mai mare dependenţă de investiţii de portofoliu (în Ungaria) şi de împrumuturi (Ţările Baltice, Slovenia şi, din ce în ce mai mult, România).

„Trebuie sporite eforturile de creştere a eficienţei şi a eficacităţii cheltuielilor publice“

Reacţiile politicilor economice faţă de aceste evoluţii au fost relativ timide. Tendinţa a fost către o politică monetară moderat mai restrictivă în Polonia, Republica Cehă şi România. Ţările care au rate de schimb fixe sau aflate sub un control strict sunt limitate, în măsura în care se pot baza pe politica monetară pentru gestionarea cererii şi vor trebui să utilizeze politicile fiscale într-o manieră mai activă pentru a gestiona presiunile inflaţioniste în revenire şi DCC-uri mari. Dacă creşterea robustă din 2007 a ameliorat poziţiile fiscale în comparaţie cu previziunile iniţiale, balanţa structurală a fost redusă cu numai 0,5 puncte în Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia. Mai mult decât atât, cele mai recente programe de convergenţă (PC) sugerează că numai Ungaria preconizează consolidarea a mai mult de 1 procent din PIB în 2008, iar chiar PC-urile se pot dovedi a fi optimiste. În general, s-ar părea că bugetele pentru 2008 (şi 2009) nu contribuie suficient la reducerea inflaţiei şi a dezechilibrelor externe. În acelaşi timp, trebuie sporite eforturile de creştere a eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice.

Raportul economic periodic UE8+2 este publicat de trei ori pe an şi analizează activitatea din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Acesta continuă să monitorizeze evoluţiile macroeconomice şi ale reformelor din ţările UE8+2 şi pune la dispoziţie atât un rezumat actualizat al evoluţiilor economice din regiune, cât şi o analiză aprofundată a problemelor actuale majore de politică economică. (Euractiv.ro)