Fermier european la 19 ani

La doar 19 ani, un tânăr din judeţul Iaşi este unul dintre aplicanţii pentru Programul „Instalarea tinerilor fermieri“. Ioan Păun a intrat curajos în hăţişul birocratic al fondurilor europene, însă piatra de încercare a reprezentat-o nu maldărul de documente obţinut în cele trei săptămâni în care a bătut la uşa instituţiilor, ci lipsa de solicitudine a funcţionarului român. „De multe ori m-am lovit de un comportament ciudat din partea persoanelor cu care am intrat în contact, ca şi cum mi-ar fi dat banii din buzunarul lor“, a susţinut Ioan Gabriel Păun, un viitor fermier european cu acte în regulă. Pe Măsura 112, „Instalarea tinerilor fermieri“, la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (CRPDRP) au fost depuse doar 31 de proiecte, cu mult sub aşteptările autorităţilor. „Într-adevăr, aşteptările erau mult mai mari. Probabil că promovarea la nivelul satelor şi a comunelor nu s-a făcut aşa cum ar fi trebuit“, a apreciat Eugen Ţicău, directorul CRPDRP Nord-Est.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) a făcut mari eforturi pentru a atrage cât mai mulţi aplicanţi şi proiecte depuse pe Măsura 112, „Instalarea tinerilor fermieri“. Termenul de depunere a proiectelor a şi fost prelungit, noul termen limită expirând acum câteva zile, sperându-se că „importanţa măsurii pentru dezvoltarea spaţiului rural din România, precum şi alocarea generoasă pentru această sesiune de depunere“ va atrage mai mulţi fermieri tineri.

Însă, potrivit Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (CRPDRP), la data de 26 martie, cu o zi înainte de închiderea sesiunii de proiecte pe Măsura 112, erau înregistrate, pe toată regiunea Nord-Est, doar 31 de proiecte: 16 din Iaşi, 6 din Botoşani, Vaslui - 4, Neamţ şi Suceava câte două şi doar unul din judeţul Bacău.

„Promovarea care s-a făcut la nivelul satelor şi a comunelor se pare că nu a fost corespunzătoare. Pe de altă parte, s-ar putea ca tinerii să nu fie atât de interesaţi să înceapă sau să dezvolte o afacere pe aceste vremuri de criză. După cum bine se ştie, dacă nu vor dovedi cu acte că au înregistrat o creştere în cifra de afaceri, aceştia vor fi nevoiţi să returneze banii primiţi“, a declarat Eugen Ţicău, directorul general al Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

În ceea ce priveşte momentul la care beneficiarii fondurilor europene îşi vor primi banii în conturi, directorul pe regiunea Moldova a apreciat că „cel mult la finele lunii aprilie vor fi anunţate proiectele câştigătoare, iar banii vor fi viraţi imediat după această dată“. Şansele celor care au depus un proiect şi au primit aviz favorabil la nivel regional sunt foarte mari, întrucât „fondurile disponibile sunt consistente datorită aşteptărilor mult mai mari“.

„Am aflat de aceşti bani europeni de la Asociaţia Crescătorilor de Albine“

Acţiunile anemice de informare care s-au făcut la nivelul satelor pe Măsura 112 şi pe alte programe cu bani europeni au fost confirmate de unul dintre cei mai tineri potenţial-beneficiari ai fondurilor europene nerambursabile.

„Am aflat de la ACA (n.r.- Asociaţia Crescătorilor de Albine) de posibilitatea obţinerii unor bani pentru dezvoltarea afacerii mele, că de acum a devenit o mică afacere. Am aflat câte ceva şi din ziare şi de la televizor, după care am apelat şi la internet şi mai apoi la angajaţii oficiului de plăţi“, a spus Ioan Păun, elev în ultimul an de liceu, originar din comuna Probota.

Tânărul a început sfios să-şi spună povestea, însă, de cum a intrat în miezul „aventurii“ sale cu proiecte europene, tot mai multă determinare i se citea în glas. Lui Ioan Păun nu i-a fost ruşine să ne spună că îi place să muncească la stupi, că vrea să continue ceea ce a început bunicul său.

„Apicultura am învăţat-o de mic copil, de la bunicul şi de la tata. Este o tradiţie de familie, pe care vreau să o continui, dar mai ales să o dezvolt. De altfel, tata m-a ajutat foarte mult, pentru că el participă la toate şedinţele de la ACA şi a intrat astfel în posesia informaţiilor“, a continuat tânărul.

Fonduri europene pentru un vehicul de transportat albinele

Drumul hârtiilor spre o afacere de succes reprezintă o adevărată aventură şi doar răbdarea, încăpăţânarea şi hotărârea îl pot ajuta pe un aplicant să ajungă la linia de finiş. „Am reuşit să depun proiectul după trei săptămâni în care am făcut nenumărate drumuri pe la diverse instituţii ale statului, atât eu cât şi tatăl meu. Am depus un proiect pentru Măsura 112, „Instalarea tinerilor fermieri“, şi un altul pentru Măsura 141, „Susţinerea fermelor de semi-subzistenţă“; planurile de afaceri au fost însă diferite, cu o diferenţă de câteva zeci de pagini. Tata a aplicat şi el, astfel că avem în total trei proiecte depuse şi sperăm ca măcar cu două să avem şanse de izbândă“, a explicat Ioan Păun.

Pentru a face ca proiectul să fie eligibil, tânărul a primit în comodat de la părinţi terenul pe care este amplasată stupina formată din 80 de familii de albine, după care a angajat o firmă de consultanţă care i-a întocmit planul de afaceri pentru cele două măsuri. „Pentru Măsura 112 am plătit 3,5 milioane de lei. Cu banii obţinuţi vreau să cumpăr fie o bucată de teren lângă o pădure pentru a ne fi mult mai uşor în perioada de pastorală, fie un pavilion pentru transportul stupilor. De asemenea, cu banii obţinuţi pe Măsura 141 voi mai achiziţiona alţi 40 de stupi“. Planurile de viitor ale tânărului din comuna ieşeană Probota nu se opresc aici. După ce-şi va fi extins afacerea, cu banii accesaţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), acesta vrea să îşi deschidă şi o mini-linie de producţie pentru a evita astfel livrarea mierii de albine către procesatorii „care oferă un preţ de nimic“. La toate acestea s-ar putea adăuga şi achiziţionarea unor echipamente indispensabile pentru apicultori: combinezon, mască, dar şi alte ustensile: centrifugă, descăpăcitor şi afumător, întrucât cele cu care îşi face treaba în acest moment sunt destul de vechi, poate de o vârstă cu bunicul.

„Viitorul meu îl văd lângă albine, îngrijind albinele“

După ce a cheltuit aproape o mie de euro pentru documentaţia din cele trei dosare, Ioan Păun a rămas cu un gust amar, nu din cauza birocraţiei impuse de organismele europene, ci mai mult din cauza lipsei de solicitudine afişate de funcţionarii publici cu care a avut de a face. „Nu m-au ajutat cu nimic, nici măcar cu un sfat sau cu o încurajare“, a concluzionat Păun ceea ce el descrie ca fiind o experienţă care l-a întărit, mai ales dacă se va finaliza primirea ajutorului financiar de 11.700 de euro pe Măsura 112.

De ce doar atât? Pentru că sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 de euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000 de euro/1UDE.

UDE - Unitatea de dimensiune economică - reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei. Valoarea unei UDE este de 1.200 de euro.

„Am considerat că voi fi în avantaj dacă voi fi proprietar doar peste o fermă cu puţin peste 6 UDE. Am putut aplica astfel şi pentru fondurile derulate prin Măsura 141 (n.r. - Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă) pentru care există o limită de 8 UDE. Aş putea primi astfel alţi 1.500 de euro/ an pentru o perioadă de cinci ani“, a continuat Ioan Păun.

După studiile liceale, pe care le va finaliza în acest an, tânărul va mai urma un curs de perfecţionare în contabilitate, condiţie impusă prin Măsura 112, însă se va dedica cu totul activităţii apicole: „Nu cred că voi urma o facultate, pentru că nu ştiu în ce măsură îmi va ajuta pe viitor, iar viitorul meu îl văd lângă albine, îngrijind albinele. Dacă afacerea va merge bine, poate mă voi ocupa şi de altceva, întrucât în apicultură se munceşte intens, de când înfloresc copacii şi până toamna târziu. Mai vreau însă să obţin şi un certificat pentru miere bio, e tot mai căutată şi mai scumpă, deci mult mai rentabilă“.

Pentru Măsura 112, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, se pot accesa până în 2013 aproape 338 de milioane de euro, din care 20% reprezintă contribuţia Guvernului României, iar 80% reprezintă contribuţia Uniunii Europene.

Ministerul Agriculturii va organiza anul acesta câte două sesiuni de depunere a proiectelor pentru fiecare măsură în parte. „Este posibil să se facă nişte modificări cu acordul Comisiei Europene. Astfel, ar putea să fie posibil să poată fi depuse proiecte pe tot parcursul anului, nu doar în perioada când sunt organizate sesiunile. Ar fi eliminate aglomeraţia şi cred că rezultatele ar fi mult mai bune“, a susţinut Eugen Ţicău, directorul CRPDRP Nord -Est.

Tinerii pot primi până la 25 de mii de euro primă de instalare

Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri“, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, urmăreşte îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare, dar mai ales creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Măsura 112 sunt fermierii în vârstă de până la 40 de ani, persoane fizice sau juridice care practică în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE, este situată pe teritoriul ţării şi este înregistrată în Registrul fermelor/Registrul agricol.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000 de euro/1UDE, dar nu va putea depăşi 25.000 de euro/exploataţie. De exemplu, beneficiarul care deţine 10 UDE la momentul primirii fondurilor, la finele perioadei trecute în planul de afaceri, trebuie să demonstreze că a crescut cu încă 4 UDE, iar cel puţin 30% din fonduri trebuie să reprezinte investiţiile făcute în fermă.

Pe această măsură banii ajung în buzunarul beneficiarilor în două tranşe, respectiv 60% la momentul declarării proiectului ca fiind „câştigător“, iar 40% la finele perioadei stipulate în contract şi doar după ce va fi demonstrat îndeplinirea celor două condiţii amintite mai sus.

Potrivit funcţionarilor din cadrul OJPDRP, cu fondurile obţinute prin Măsura 112, tinerii fermieri pot achiziţiona teren, albine, pot ridica o construcţie sau cumpăra animale, acestea din urmă nefiind eligibile prin Fondul European Agricol şi Dezvoltare Rurală (FEADR).

▲ Ce conţine dosarul proiectului „Instalarea tinerilor fermieri“

Documentele obligatorii care trebuie ataşate Cererii de finanţare pentru întocmirea proiectului Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri“, potrivit Ghidului Consultantului:

- Documente proprietate/folosinţă pentru terenuri şi clădiri;

- Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului prin care acesta se angajează să se autorizeze până la data semnării Contractului de finanţare;

- După caz, document de la bancă cu datele de identificare ale băncii şi ale contului aferent proiectului FEADR;

- Certificate de atestare fiscală, emise în conformitate cu legilaţia în vigoare;

- Graficul de rambursare a datoriilor, în cazul în care această eşalonare a fost acordată;

- Cazierul fiscal eliberat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare;

- Graficul de rambursare a datoriilor către bănci şi document de la bancă pentru certificarea respectării graficului de rambursare, acolo unde este cazul;

- Cazierul judiciar, fără înscrieri care privesc sancţiuni economico-financiare, al solicitantului;

- Copia actului de identitate al solicitantului şi al soţului/soţiei, dacă este necesar;

- După caz, certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului care specifică faptul că solicitantul are capital social 100% privat, este asociat unic, codul CAEN conform activităţii pentru care solicită finanţare, existenţa punctului de lucru (dacă este cazul) şi că nu se află în proces de lichidare, fuziune, divizare (Legea 31/ 1990, republicată), reorganizare judiciară sau faliment, conform Legii 85/2006 republicată;

- După caz, certificatul de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului conform legislaţiei în vigoare;

- Copie după diploma de studii: liceu/şcoala profesională/şcoala de arte şi meserii în domeniul agricol, veterinar şi economic cu profil agricol; liceu (altul decât cel cu profil agricol) însoţit de certificat de calificare în domeniul agricol sau însoţit de certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 ore în domeniul agricol;

- Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului prin care acesta se obligă să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesională prin Măsura 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe“, în cel puţin unul din domeniile: managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului, agricultură ecologică;

- Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului că este membru al unei familii de fermier şi că a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei de fermier) cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu;

- Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului prin care acesta declară că se instalează pentru prima dată în exploataţia agricolă ca şi conducător (şef al exploataţiei).

▲ În România, exploataţiile administrate de tineri sunt sub 4,5%

Potrivit unui raport Eurostat din anul 2005, structura de vârstă a managementului în cadrul exploataţiilor agricole individuale mai mari de 1 UDE este net în favoarea şefilor cu vârsta de 55 de ani şi peste, în timp ce ponderea celor cu vârsta între 35 şi 55 de ani este de 25%, iar a tinerilor sub 35 de ani de doar 4%.

Ponderea exploataţiilor agricole conduse de tinerii fermieri sub 35 de ani a înregistrat un trend descendent în perioada 2003-2005, de la 9% la 7%, reflectând şi un grad scăzut de ocupare a acestora în exploataţiile agricole, de aprox. 4,5% în ţara noastră, faţă de 8,3% cât s-a înregistrat la nivelul UE-27, potrivit Eurostat.

Spre deosebire de situaţia la nivel comunitar, în România suprafaţa agricolă utilizată de tinerii sub 35 de ani este mult mai mică faţă de cea utilizată de celelalte categorii de vârstă. Tendinţa de îmbătrânire a şefilor de exploataţii se observă şi în cadrul exploataţiilor cu personalitate juridică (sub 35 de ani doar 11%, iar peste 45 de ani 66%), potrivit unei statistici a INS din acelaşi an, 2005.

Mai mult, agricultorii care vor depăşi vârsta pensionării la sfârşitul anului 2013 (încadrându-se în categoria de vârstă 55-64 ani în 2005) reprezintă un procent suplimentar de 22% din totalul fermierilor.

▲ 1.500 de euro/an/fermă, timp de cinci ani

Prin Măsura 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă, se derulează 476.077.390 de euro, din care 20% - contribuţia Guvernului României şi 80% - contribuţia Uniunii Europene. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin Măsura 141 sunt persoanele fizice în vârstă de până la 62 de ani (neîmpliniţi la data depunerii Cererii de finanţare), care desfăşoară activităţi economice, în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economică cuprinsă între 2 şi 8 UDE (Unitatea de dimensiune economică - UDE reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei), este situată pe teritoriul ţării, este înregistrată în Registrul fermelor/Registrul agricol şi comercializează o parte din producţia agricolă obţinută. „Planul de afaceri pentru Măsura 141 este mai puţin elaborate decât cel pentru «Instalarea tinerilor fermieri», însă actele care trebuie depuse la dosar sunt aproximativ aceleaşi“, a explicat Ioan Păun, tânărul de 19 ani din judeţul Iaşi, aplicant cu două proiecte prin PNDR.

Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul acestei măsuri este de 1.500 de euro/an, timp de cinci ani. Potrivit ghidului solicitantului, dacă după trei ani se constată că nu s-a respectat planul de afaceri, beneficiarul va fi pus în ipostaza de a returna banii primiţi. Fermele de semisubzistenţă sunt fermele care se încadrează între 2 şi 8 UDE.