În Cluj-Napoca se respiră cel mai curat aer

Calitatea aerului din cele mai mari 100 de oraşe europene a fost măsurată în cadrul unui studiu privind gradul de poluare, pe primul loc al clasamentului situându-se oraşul Cluj-Napoca, în ciuda faptului că rezultatele arată, per ansamblu, că în Europa se respiră mai bine în nord decât în sud ori est.

Trei oraşe din România se regăsesc într-un clasament privind gradul de poluare în cele mai mari 100 de oraşe europene. Astfel, în Cluj-Napoca se respiră cel mai curat aer din Europa, în timp ce Bucureştiul ocupă abia locul 86, iar Timişoara - 64. Cercetarea a folosit baza de date Airbase a Agenţiei Europene de Mediu, care strânge înregistrările tuturor staţiilor europene de măsurare a calităţii aerului, şi a fost realizată de Asociaţia „Respire“ în parteneriat cu revista „We demain“. Per ansamblu, rezultatele studiului arată că în Europa se respiră mai bine în nord, decât în sud şi est, clasamentul fiind determinat prin adăugarea numărului de zile de depăşire, în 2011, a unor praguri sanitare de către trei poluanţi: PM10 (particule cu diametrul mai mic de 10 microni), dioxidul de azot şi ozonul. „Numărându-se printre principalii agenţi nocivi din aer, aceşti trei poluanţi periculoşi pentru sănătate pot provoca tulburări respiratorii, boli cardiovasculare, cancere pulmonare şi pot cauza decese timpurii“, relatează publicaţia „Le Monde“, citată de Agerpres. Totuşi, preşedintele Asociaţiei „Respire“ atrage atenţia că acest clasament reflectă condiţiile geografice foarte diferite - oraşe situate la altitudine, oraşe situate în depresiuni etc. -, dar şi dispozitive de măsurare a calităţii aerului foarte inegale în ceea ce priveşte fiabilitatea. Astfel, referitor la prima poziţie în privinţa calităţii aerului, ocupată de Cluj-Napoca, asociaţia precizează că acest oraş cu 324.000 de locuitori nu are decât doi senzori, „care nu măsoară particulele fine“, în timp ce Berlinul, care deţine o reţea de 48 de staţii de măsurare, se situează abia pe locul 65.

Cu toate aceste rezerve, harta arată că două treimi din cele mai mari oraşe din Europa depăşesc în mod regulat, de mai mult de 35 de ori pe an, limitele regulamentare, spune Sébastien Vray.

Potrivit unui raport publicat în 2013 de către Agenţia Europeană de Mediu, nouă din zece orăşeni ai Uniunii Europene respiră cel puţin un poluant atmosferic dintre cele mai nocive, la niveluri pe care OMS le consideră periculoase pentru sănătate, vinovate de acest fenomen fiind în opinia activiştilor francezi maşinile diesel. „Există o corelaţie puternică între calitatea scăzută a aerului şi numărul de maşini diesel“, spune Nicolas Imbert, director la Green Cross France et Territoires. Franţa, cu 70% maşini diesel, nu are nici un oraş printre cele 40 cel mai puţin poluate din acest clasament. Italia, cu 30% vehicule diesel, are trei oraşe care se clasează pe ultimele 11 locuri, respectiv Roma (89), Torino (91) şi Milano (98). Prin comparaţie, Regatul Unit, unde sunt doar 25% maşini diesel, se regăseşte în acest clasament cu şase oraşe în primele zece locuri. În ceea ce priveşte ţările din estul continentului precum Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia, „care plătesc şi ele dependenţa lor de cărbune“, doar oraşul Gdansk (locul 35) figurează printre primele 50 de oraşe ale clasamentului.

În general, printre oraşele cel mai bine clasate se află cele care practică o politică de descurajare a traficului de autoturisme personale, dezvoltând o politică de mobilitate urbană sustenabilă. De exemplu, oraşele-pilot ale mişcării „Slow Cities“, născută în 1999 cu scopul de a promova ritmurile lente de circulaţie, sunt bine poziţionate: Edinburg (2), Bristol (12) - în Regatul Unit, Bonn (10) - în Germania, Utrecht (11), Rotterdam (21) - în Olanda, dar şi Valencia (20) - în Spania, Malmo (25) şi Göteborg (26) - în Suedia. (Oana Nistor)