În România, trei milioane de oameni trăiesc în sărăcie absolută

▲ Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, cei mai săraci români locuiesc în Moldova, unde rata sărăciei absolute este de 35%, faţă de numai 10% în Bucureşti ▲ Dintre categoriile sociale, pensionarii sunt cei mai săraci ▲ Pâinea şi alte produse din cereale stau la baza alimentaţiei vârstnicilor, pentru că atât le permite buzunarul ▲ Comisia doreşte extinderea ajutorului acordat persoanelor defavorizate ▲

Se apropie iarna şi numărul datornicilor la întreţinere ar putea creşte în următoarele luni. Asta pentru că preţul utilităţilor s-a majorat considerabil, în vreme ce rata sărăciei continuă să rămână ridicată în România. Astfel, ultimele date ale autorităţilor arată că trei milioane de români trăiesc în sărăcie absolută. Aceleaşi informaţii apar şi în cadrul Barometrului de Opinie Publică, realizat anul trecut de Fundaţia Soros. Cifrele sunt însă cu mult sub cele din 2000, când opt milioane de români trăiau în sărăcie lucie. Chiar şi aşa în România, rata sărăciei continuă să rămână ridicată, în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană.

Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, cei mai săraci români locuiesc în Moldova, unde rata sărăciei absolute este de 35% din populaţie, faţă de numai 10% în Bucureşti. Datele mai arată că neajunsurile îi afectează mai mult pe cei care trăiesc la ţară, decât pe cei de la oraş. Dintre categoriile sociale, pensionarii sunt cei mai săraci. Pâinea şi alte produse din cereale stau la baza alimentaţiei vârstnicilor, pentru că atât le permite buzunarul. Fructele, carnea sau lactatele au devenit pentru mulţi dintre aceştia adevărate delicatese. Au bani puţini de mâncare şi la fel de puţini şi pentru plata dărilor către stat. 32% dintre bătrâni au acumulat anul trecut, restanţe la întreţinere, aproape 17% n-au avut cu ce să-şi plătească lumina, iar 7% nu au putut să-şi achite abonamentul radio-TV.

„E paradoxal să trăieşti într-o ţară care de şapte ani de zile cunoaşte o creştere economică cu rate mult peste cele medii europene, şi cu toate acestea numărul celor săraci să crească. Acest lucru este posibil pentru că sistemul fiscal pe care România îl are nu asigură o distribuire a rezultatelor valorii nou create prin muncă, în mod echitabil, la nivel social. Practic, săracii plătesc taxe mai mari decât bogaţii, iar veniturile disponibile care le rămân pentru cheltuielile de zi cu zi sunt foarte foarte mici“, susţine Petru Dandea, vicepreşedinte „Cartel Alfa“.

Eradicarea sărăciei, în atenţia sindicatelor

Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA“, Blocul Naţional Sindical, Confederaţia Sindicatelor Libere din România „Frăţia“ şi Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, a organizat, ieri, la sediul Palatului Parlamentului, masă rotundă cu tema „Eradicarea sărăciei şi a inegalităţilor“. La dezbatere au participat reprezentanţi ai actorilor sociali din România - un reprezentant al Administraţiei Prezidenţiale, ministrul Muncii, membri ai Comisiilor de muncă din cadrul Senatului şi al Camerei Deputaţilor, personalităţi ale mediului academic român, reprezentanţi ai confederaţiilor patronale şi ai confederaţiilor sindicale organizatoare. A fost prezent şi un reprezentant al Organizaţiei Internaţionale a Muncii - Budapesta. Acţiunea se înscrie într-un program internaţional de manifestări dedicate celebrării, pe 7 octombrie 2008, a Zilei Mondiale a Muncii Decente şi iniţiat de Confederaţia Sindicală Internaţională (CSI), la care cele patru confederaţii române sunt afiliate.

Comisia doreşte extinderea ajutorului acordat persoanelor defavorizate

În contextul creşterii semnificative a preţului la alimente, Comisia Europeană propune extinderea programului alimentar destinat persoanelor celor mai defavorizate din Uniunea Europeană, majorând bugetul alocat până în prezent şi diversificarea gamei de produse ce pot fi distribuite. Astfel, bugetul alocat acestui program ce există încă din 1987 va fi de aproximativ de 500 de milioane de euro începând de anul viitor, adică cu două treimi mai mult decât este în prezent. Conceput iniţial pentru distribuirea stocurilor excedentare de produse agricole („stocuri de intervenţie“) persoanelor nevoiaşe, programul a suferit modificări la mijlocul anilor 1990, astfel încât, în anumite circumstanţe, stocurile de intervenţie să poată fi suplimentate cu achiziţii de pe piaţă. În prezent, în condiţiile în care stocurile de intervenţie sunt extrem de reduse, iar creşterea lor în viitorul apropiat este puţin probabilă, programul ar trebui să permită, pentru a completa stocurile de intervenţie rămase, achiziţii pe piaţă efectuate pe o bază permanentă. Sarcina alegerii produselor alimentare ar reveni statelor membre, iar planurile de distribuţie ar fi elaborate pe perioade de trei ani. Alimentele ar urma să fie distribuite în continuare în colaborare cu organizaţiile de caritate şi cu serviciile sociale locale.