În Vrancea, pe urmele lui Moș Ion Roată

Moş Ion Roată, țăranul din Vrancea care a fost ales în 1857 reprezentant al clăcaşilor în Adunarea Ad-hoc a Moldovei şi a votat pentru Unirea Principatelor, a intrat în legendă datorită poveştii lui Ion Creangă „Moș Ion Roată și Unirea”, binecunoscută copiilor din toată ţara. Casa memorială care îi poartă numele, inaugurată în 1959, la împlinirea a 100 de ani de la unirea lui Cuza, se află în comuna Câmpuri, acolo unde s-a născut, în 1806, cunoscutul personaj.

Reprezentanţii Muzeului Vrancei, instituţie care are în administrare Casa memorială „Moş Ion Roată”, promit că, în fiecare an, la 24 ianuarie, aici vor fi organizate manifestări dedicate Unirii și lui Ion Roată.

„Moş Ion Roată a fost deputat în Divanul Ad-hoc prin care a fost consultată voinţa populară acum mai bine de 160 de ani. La acea vreme, Moş Ion Roată era ţăran clăcaş şi locuia cu chirie pe moşia boierului Nicolae Dăscălescu. De aici s-a inspirat şi Ion Creangă care a scris povestea cu acel tâlc nemaipomenit: «Facem unirea, dar mâna la muncă o pun tot amărâţii din clasa de jos»”, a declarat, pentru Agerpres, Valentin Muscă, managerul Muzeului Vran- ­cei. Moș Ion Roată a murit în 1882, la 76 de ani.

Cât privește urmaşii legendarului țăran, pe unii vremurile i-au purtat departe de casă, dar alții au rămas și și-au dus traiul în satul natal. Unul din descendenții direcți viețuiește în satul Gura Văii, comuna Câmpuri. Este strănepotul lui Roată, are 97 de ani și poartă chiar numele străbunului său, scrie Agerpres.

„Moş Ion Roată, cel de pe vremea lui Cuza, nu s-a născut în Gura Văii, dar a trăit în ultima parte a vieţii în curtea părinţilor mei”, potrivit Mărioarei Burgă, fiica lui Ion Roată din Gura Văii.

Mărioara spune că pomenește cu mândrie și recunoștință de numele familiei în care a crescut.

„Unde am călătorit şi unde am trăit, când am spus că sunt stră­strănepoata lui Moş Ion Roată, a fost o tresărire. Deocamdată numele e dus mai departe de băieţii familiei, pentru că familia lui Roată a fost foarte mare. (…) Astăzi, copiii şi nepoţii mei au ajuns în toate colţurile ţării şi chiar ale lumii. Am o fiică ce a ajuns în Noua Zeelandă, o altă fiică se află în Franţa şi doar fiul meu se mai află în ţară, la Constanţa”, i-a povestit ea corespondentului Agerpres.

La Casa memorială, aflată în Câmpuri, pe drumul care leagă Panciu de Soveja, om de bază este de 40 de ani Sevastiţa Burnichioiu, căsătorită cu un alt strănepot al lui Roată. 

„Moş Ion Roată a fost un om pe care nu l-a călcat nimeni pe picior. (…) Casa are aproape 200 de ani. Obiectele care se găsesc aici sunt chiar de pe vremea lui: cămaşa cu fir, brâul, desagii moşului, patul, păretarele, toate sunt de pe atunci. La fel, chieptărica cu găitan pe care o îmbrăca la zi de sărbătoare, iţarii şi opincile, lada de zestre, un scaun cu spetează, icoanele de lemn”, descrie Sevastiţa Burnichioiu muzeul. (C. Z.)