Jumătate din femeile de la ţară nu termină opt clase

Deşi în termeni de egalitate de gen, România este un exemplu, există şi provocări foarte puternice, spun specialiştii de la Banca Mondială. „Dacă ne uităm la decalajul ocupării forţei de muncă, este unul dintre cele mai mari din UE”, a declarat Tatiana Proscuryakova, director de ţară pentru România la Banca Mondială, care a subliniat că acest decalaj are drept punct de plecare lipsa accesului la educaţie.

Jumătate din femeile din mediul rural nu reuşesc să termine gimnaziul, în România, iar acest lucru le dezavantajează mai târziu, a declarat Tatiana Proscuryakova, director de ţară pentru România la Banca Mondială, în cadrul unui eveniment organizat de Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

„Femeile din zona rurală şi cele de etnie romă înfruntă provocări adiţionale. Sărăcia în rândul femeilor rome este de 3,5 ori mai mare faţă de rata sărăciei la celelalte femei. În privinţa educaţiei, femeile din România conduc în ştiinţă şi tehnologie. În acelaşi timp, jumătate din femeile din mediul rural nu reuşesc să termine gimnaziul. Acest lucru taie aripile viitorului şi nu le ajută să profite de avantaje în viaţă, mai târziu”, a spus Proscuryakova.

Ea a precizat, de asemenea, că mortalitatea din cauza cancerului cervical în rândul femeilor din România este de patru ori mai mare decât în UE.

„Sectorul medical din România are multe provocări. Femeile înfruntă provocări mai mari decât bărbaţii. În termeni de mortalitate, în ceea ce priveşte cancerul cervical, este de 4 ori mai mare decât media UE. Este o statistică şocantă”, a precizat oficialul Băncii Mondiale.

Totuşi, România este un exemplu în ceea ce priveşte egalitatea de gen.

„În termeni de egalitate de gen, România este un exemplu, dar şi un loc unde provocările rămân foarte puternice. Pentru a concura în noua economie, ţările trebuie să angajeze mai multe persoane în zone precum ştiinţă, tehnologie, inginerie. Femeile din România conduc în topul UE. Pe de altă parte, dacă ne uităm la rolul femeii în societatea românească, imaginea este mai puţin roz. Dacă ne uităm la decalajul ocupării forţei de muncă, este unul dintre cele mai mari din UE”, a explicat Proscuryakova.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, femeile reprezentau 51,1% din totalul populaţiei rezidente în România la 1 ianuarie 2017, numărul lor fiind puţin peste 10 milioane.

Din cele 10,041 milioane de femei, peste 5,5 milioane locuiau în mediul urban, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane.

În anul 2016 vârsta medie a mamei la naştere (28,4 ani) şi la prima naştere (27,0 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,3 ani, respectiv 26,9 ani), menţinându‑se tendinţa de amânare a naşterii.

În anul 2016, rata nupţialităţii a fost de 6 căsătorii la 1.000 locuitori. România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE‑28 a fost în anul 2011 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4,2.

Vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând în 2016 la 29,4 ani la femei şi 32,7 ani la bărbaţi.

INS mai arată că, în anul 2016, s‑au înregistrat 30.497 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,37 divorţuri la 1.000 de locuitori.

În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2017, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8,850 milioane de persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 43,7%.

În privinţa gradului de instruire, din totalul femeilor ocupate, doar 23,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,0% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 40,4% au absolvit liceul, iar 12,4% şcoli profesionale şi de ucenici.