Laserul de la Măgurele a intrat în faza testărilor

Cel mai puternic laser din lume în ceea ce privește cercetarea aplicată, aflat la Măgurele, va fi complet operaţional în 2019. Componentele au fost instalate deja, astfel că 140 de cercetători din 20 de ţări au început testarea sistemelor şi a echipamentelor, a anunțat directorul proiectului, dr. Nicolae Zamfir.

Laserul este alcătuit din foarte multe componente şi sisteme ce au fost instalate deja, astfel că cercetătorii au început testatarea lor rând pe rând. Într-o a doua etapă, aceștia vor testa întregul sistem pentru ca în final să se atingă toți parametrii, după cum a explicat Nicolae Zamfir, directorul proiectului Extreme- Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele, preluat de Mediafax. Puterea laserului de la Măgurele va fi atât de mare încât ar putea duce, teoretic, la „mutarea materiei”, susţin specialiştii.

„Încet-încet se pornesc fasciculele, sperăm ca anul acesta să dăm un prim fascicul de laser, pe urmă se îmbunătăţesc parametrii, iar pe măsură ce se îmbunătăţesc parametrii, vor intra în operare. În ansamblu, întregul centru va fi operaţional în 2019”, a spus Zamfir.

Sistemul ELI-NP are, de fapt, două componente: prima este formată din două lasere de mare putere (două braţe a câte 10 petawaţi fiecare, 10 petawaţi însemnând 10 milioane de miliarde de waţi sau puterea echivalentă a 100.000 de miliarde de becuri de 100W sau 10% din puterea Soarelui) şi un generator de radiaţii gamma cu caracteristici performante. Responsabilii proiectului ELI-NP exemplifică ce înseamnă mai exact zece petawaţi - de peste 1000 de ori mai mult decât puterea instalată a tuturor centralelor electrice din lume. Pentru că durata pulsului laser este extem de scurtă (de ordinul milionimilor de miliardime de secundă), consumul mediu de energie în timpul funcţionării este unul rezonabil.

„Combinaţia celor două sisteme (lasere și generator de radiații – n.r.) dă posibilitatea de a face experimente imposibil de realizat până acum în lume”, afirma în urmă cu un an Răzvan Popescu, responsabil de colaborarea internaţională din partea ELI-NP. Tocmai această oportunitate unică în lume a atras deja la Măgurele deja 140 de cercetători din 20 de ţări, ce sunt plătiţi la nivelul marilor centre de cercetare din lume. Un cercetător începător câştigă 1.500 de euro, în timp ce seniorii câştigă până la 5.000 de euro. Până la momentul în care întregul centru va fi operaţional, vor fi 250 de specialişti.

Laserul de la Măgurele va permite cercetătorilor să găsească răspunsuri la o serie de probleme de mare importanţă practică. Spre exemplu, cercetările urmăresc identificarea unei metode pentru tratarea cu laser a cancerului, acolo unde nu se mai poate interveni chirurgical. Alte aplicaţii ar fi simularea radiaţiei cosmice pentru a vedea cum se comportă materialele din care sunt făcute navetele spaţiale, într-o călătorie de lungă durată.

De asemenea, la Măgurele se vor căuta răspunsuri la probleme de fizică teoretică, legate de distribuţia elementelor în Univers, dar şi modalităţi de accelerare a particulelor care să înlocuiască pe viitor tehnologia folosită acum la CERN (European Organization for Nuclear Research), care are costuri foarte mari de construcţie şi operare.

Ideea unui laser de mare putere s-a născut în 2005, la iniţiativa comunităţii europene a cercetătorilor. În perioada 2009-2010 au fost analizate propunerile de proiecte la nivelul Comisiei Europene, fiind vorba de 40 de laboratoare din 13 ţări.

Câştigătorii au fost România, Republica Cehă şi Ungaria. Proiectul din România, laserul de la Măgurele, costă circa 300 de milioane de euro, o parte din bani fiind alocaţi de Comisia Europeană şi restul din bugetul guvernului român.