Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
NATO se consolidează puternic pe flancul estic
Liderii statelor membre NATO, reuniţi săptămâna trecută la Bruxelles într-o reuniune extraordinară, au aprobat patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria. Au fost și discuții despre permanentizarea acestor forţe şi creşterea cheltuielilor militare ale aliaţilor, deciziile finale urmând a fi luate la summitul din iunie de la Madrid. De asemenea, Alianța a activat elementele de apărare chimică, biologică, radiologică şi nucleară.
Noile grupuri de luptă din Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria se adaugă celor patru pe care NATO le are deja în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. „Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Peste 100.000 de militari americani sunt prezenţi acum în Europa şi peste 40.000 de soldaţi se află sub comanda NATO, iar „aşa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată”, a subliniat Stoltenberg.
De asemenea, țările NATO au decis să furnizeze Ucrainei echipamente de detecţie, protecţie şi medicale împotriva ameninţărilor chimice, biologice şi nucleare şi, în același timp, au luat măsuri pentru propria apărare și pregătire în fața acestor ameninţări.
Potrivit lui Stoltenberg, deoarece există îngrijorarea că Rusia ar putea încerca să creeze un pretext pentru utilizarea de arme chimice în Ucraina, comandantul suprem al forţelor militare ale Alianţei, generalul Tod Wolters, a activat elemente de apărare chimică, biologică, radiologică şi nucleară ale NATO.
La ce se referă, practic, activarea de către NATO a mecanismului de apărare împotriva armelor de distrugere în masă? Este vorba de faptul că experții și echipamentele avansate, aflate până acum în stare de așteptare, sunt puse la dispoziția Alianței, gata de a acționa în cazul unui atac, scrie cotidianul „The New York Times”.
„Este un pas major”, a declarat Ian Lesser, șeful biroului din Bruxelles al German Marshall Fund. „Specialiștii sunt pregătiți în orice moment, dar este neobișnuit pentru grupul de lucru să fie activat. Înseamnă că amenințarea este luată foarte în serios”, a adăugat el, potrivit nytimes.com.
Acest task force, creat în 2003 și activat acum pentru prima dată, are 2.000-3.000 de membri în formulă completă, a explicat, pentru cotidianul american, William Alberque, director al Institutului Internațional pentru Studii Strategice. În acest moment, este sub comandă franceză, fiind constituit din personal specializat și echipament din Bulgaria, Spania, Ungaria, Polonia, România, Slovenia și Cehia.
Membrii săi sunt antrenați să detecteze atacurile nucleare, chimice sau biologice prin măsurarea nivelurilor de radiații sau de izotopi la sol și în aer, să acționeze pentru decontaminare și limitarea pagubelor și să sprijine autoritățile în gestionarea crizei. (C. Z.)