Numărul fermierilor din agricultura ecologică, în scădere

Dacă la nivelul Uniunii Europene suprafețele cultivate prin metode ecologice au crescut anual în ultimul deceniu cu 500.000 ha, tendința ascendentă nu se regăsește în cazul României, unde suprafețele cultivate eco au scăzut, de la 350.000 ha în 2011 la 250.000 ha în 2015, potrivit cotidianul.ro. Fermierii spun că agricultura ecologică nu este sustenabilă în țara noastră.

„Legislația pentru obținerea certificărilor pentru producția bio este greoaie, așa că n-am reușit să obțin subvențiile de la APIA. În perioada 2013-2015 am cultivat experimental, pe 1.000 de metri de teren, roșii, gogoșari, ardei capia, vinete, castraveți. S-a vândut tot”, explica Remus Oprea, producător eco din Călărași, în urmă cu câteva luni, pentru cotidianul.ro, de ce a renunțat la agricultura ecologică. În opinia lui, agricultura bio nu este o activitate sustenabilă în România.

Specialiștii din piață susțin că atât suprafețele, cât și fermele din agricultura ecologică au scăzut substanțial în intervalul 2013-2015, pe fondul reducerii subvențiilor. În urmă cu doi ani, numărul agricultorilor ecologici era de 25.000, însă „din cauza unor măsuri guvernamentale numărul acestora a ajuns astăzi la 10.000-11.000”, afirmă Avram Fitiu, secretarul general al Federației Naționale a Agriculturii Ecologice, citat de news.ro.

În prezent, Guvernul oferă 200-300 de euro pe fermă, fapt ce descurajează agricultura ecologică, precizează Fitiu, care vorbește de costuri (pentru un agricultor din sistemul ecologic) mai mari și cu 30%-40% față de culturile obișnuite.

Ministerul Agriculturii a anunțat recent că subvențiile pentru agricultura ecologică vor continua să fie plătite și în 2017 tot din fonduri europene, alocate prin PNDR 2014-2020, potrivit agrointeligența.ro.

Datele statistice de anul trecut arată că suprafața agricolă din România cultivată prin metode ecologice a scăzut de la an la an. Dacă în 2011 erau cultivate 350.000 ha, în 2014 se ajunsese la 290.000 ha, iar în 2015 erau 250.000 ha cultivate organic, ceea ce înseamnă doar 1% din suprafața agricolă totală, de 13 milioane de hectare, potrivit cotidianul.ro.

Datele Eurostat arată că, în perioada 2010-2015, fermierii români au sporit cu 297% numărul fermelor ecologice, însă țara noastră rămâne la urmă în UE, cu suprafețe reduse alocate acestui sector de agricultură. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Bulgaria (724%), România (297%) și Croația (231%), în timp ce țări precum Marea Britanie sau Grecia au înregistrat cele mai mari scăderi, de 31%, respectiv 7%.

În ceea ce privește suprafața din agricultura ecologică, aceleași date arată că cele mai mari creșteri au fost înregistrate de Croația (377% în 2015 față de 2010) și Bulgaria (362%). România a înregistrat o creștere temperată a suprafeței din agricultura ecologică, astfel că, în 2015, fermele ecologice se întindeau pe 245.924 de hectare.

La reuniunea din iunie a Consiliului și Parlamentului European s-au formulat noi reguli pentru producția ecologică în cadrul unui acord ce elimină obstacolele din calea dezvoltării durabile a producţiei ecologice în UE. Astfel, este garantată concurența loială pentru agricultori și operatori și sunt îmbunătățite controlul și încrederea consumatorilor. „Noul cadru legislativ se va potrivi cu dinamismul și așteptările acestui sector cu creștere rapidă”, afirma comisarul pentru agricultură Phil Hogan. În ultimul deceniu, suprafața ecologică din UE a crescut cu aproximativ 500.000 de hectare pe an, dar reprezintă încă doar 6,2% din toată suprafața agricolă, după cum notează AFP.
Agricultura eco este o activitate dificilă, în sensul că trebuie respectate cu strictețe anumite condiții, printre care: terenul pentru culturile bio trebuie să nu fie afectat de substanțe chimice timp de cel puțin 2 ani și nu pot fi folosite pesticide pentru apărarea culturilor de dăunători. Recoltele sunt cu 20%-30% mai mici decât cele din agricultura convențională, de aceea și prețurile sunt de două-trei ori mai mari.