Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Pe scurt

Pe scurt

Data: 23 Septembrie 2008

Viticultori nemulţumiţi de preţurile mici obţinute pe struguri

În comunele vrâncene care nu au deschidere la drumul european E 85, preţul strugurilor poate să ajungă şi la 0,45 lei/kilogram, în timp ce în pieţele amenajate pe drumul european, strugurii se vând cu 0,6-0,9 lei/kilogram. În ambele cazuri, preţurile acoperă cu puţin preţurile de producţie, în condiţiile în care viticultorii nu folosesc nici cele mai scumpe soluţii de stropit via şi nici cele mai sofisticate utilaje de lucrat pământul. Preşedintele Federaţiei Viticultorilor din Vrancea, Toader Manole, este de părere că, pentru a putea supravieţui, viticultorii ar trebui să vândă kilogramul de struguri cu minimum un leu. Acesta spune că s-a ajuns la situaţia în care strugurii să nu aibă valoare, întrucât „nici un procesator nu a primit credite de la bancă pentru a putea achiziţiona producţia de pe piaţă“. Producătorii particulari sunt şI ei nemulţumiţi. Aceştia susţin că sunt umiliţi de „precupeţii care vin şi oferă preţuri de nimic“. Şi în cazul viticultorilor care fac vin situaţia este similară, aceştia apreciind că vinul nu are căutare, iar „budanele sunt pline de câţiva ani“, în ciuda fapului că un litru de vin nu trece de 2,5 lei, mai puţin decât un litru de bere.

Terenurile agricole, vânate de speculanţi

Speculaţiile imobiliare şi-au mutat centrul de interes din zona apartamentelor de bloc în cea a terenurilor agricole şi a celor pentru construcţii. Preşedintele filialei Buzău a Uniunii naţionale a agenţilor imobiliari, Gheorghe Mircea, a declarat că apartamentele de bloc şi garsonierele „şi-au epuizat valoarea speculativă şi mult mai tentante au devenit terenurile de orice fel“. Cele mai căutate sunt terenurile din municipiul Buzău şi zonele limitrofe, comunele Verneşti, Mărăcineni, Merei, Costeşti sau Ţinteşti, dar şi din zonele rezidenţiale, Monteoru şi Nişcov. Într-un singur an, preţurile au crescut de două-trei ori; un metru pătrat la Buzău se vinde, în zona centrală, cu 500-800 de euro, iar în staţiunea Monteoru, la pădure, dar cu utilităţile în apropiere, cu 40-50 de euro metrul pătrat. Potrivit lui Gheorghe Mircea, la mare căutare sunt terenurile agricole, oferta fiind foarte variată şi convenabilă. Din cauza secetei prelungite şi a lipsei condiţiilor de irigaţii acestea se vând cu 800-1.000 de euro hectarul, de câteva ori mai ieftin decât media europeană.

Cele mai multe subvenţii au mers în sectorul zootehnic

Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Teleorman a aprobat, în primul semestru al acestui an, subvenţii în valoare de aproximativ şapte milioane de lei pentru zootehnie şi sectorul vegetal. Ilarie Chelu, şef serviciu la APIA Teleorman, a declarat că cea mai mare parte dintre subvenţiile agricole, peste şase milioane de lei, s-a alocat în zootehnie. Potrivit lui, crescătorii de porcine şi bovine din judeţ au primit astfel de ajutoare de stat pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne prin implementarea sistemului de clasificare a carcaselor acestor specii de animale. De asemenea, s-au acordat subvenţii pentru producătorii de ouă pentru consum, de miere şi de pui broiler. Peste 1,6 milioane de lei reprezintă totalul subvenţiilor destinate îmbunătăţirii calităţii laptelui de vacă pentru procesare, în vederea atingerii standardelor de calitate din UE.