Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Portretul-robot al românului din străinătate

Portretul-robot al românului din străinătate

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 18 Iul, 2019

Un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) arată că 3,6 milioane de români, adică 17% din populația României, trăiau în străinătate în 2016. Majoritatea nou-sosiților din România, între 2004 şi 2016, erau femei, 62% tineri sub 30 de ani, iar mai mult de o treime necăsătoriţi. Nivelul educaţional al diasporei române este relativ ridicat, un sfert din emigranţi având studii superioare. Același raport estimează că numărul copiilor români născuți în diasporă este de circa 630.000, cei mai mulți fiind născuți în ultimii 15 ani. 

OCDE a publicat recent un raport care dă dimensiunea fenomenului mi­gra­ției din România, în ultimii aproximativ 18 ani. Potrivit documentului, intitulat „Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” (Talent în străinătate: o recenzare a emigranţilor români), trei sferturi din declinul populaţiei României, între anii 2000 şi 2018 (de la 22,4 milioane la 19,5 milioane), se datorează emigrării, diaspora românească fiind a cincea ca dimensiune în lume.

În perioadele 2000-2001 şi 2015-2016, numărul emigranţilor români a crescut cu 2,3 milioane, până la 3,4 milioane, cei mai mulți alegând Italia (peste 1 milion), urmată în preferințe de Germania (680.000) şi Spania (573.000). Ţările europene au înglobat 90% din totalul emigranţilor români în 2015-2016, iar 67% s-au stabilit în Italia, Germania sau Spania.

România se remarcă, de altfel, și prin procentul mare de locuitori - unul dintre cele mai mari din regiune - care își doresc să emigreze, aproximativ 25% dintre români declarând că s-ar stabili definitiv în străinătate, dacă ar avea posibilitatea.

Potrivit aceluiași raport, numărul celei de-a doua generaţii de emigranţi români în ţări din Uniunea Europeană (UE), adică numărul de copii născuți în diasporă în ultimii 15 ani, este estimat la circa 630.000. Pentru a avea o dimensiune a acestui număr, este interesant de precizat că, în România, se nasc anual în jur de 200.000 de copii. Un maxim al ultimilor 10 ani a fost în 2009, cu circa 222.000 de nou-născuți în România, număr care a scăzut constant și a ajuns, în 2018, la 188.000, cel mai mic număr de copii născuți în România în ultimii 50 de ani, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Atât aderarea României la UE, cât şi criza economică globală au stimulat puternic emigrarea românilor. După o creştere constantă, cu aproximativ 17% pe an între anii 2000 şi 2006, creştere imputabilă ridicării vizelor Schengen pentru români, emigraţia românească s-a dublat din 2006 până în 2007, anul intrării țării noastre în Uniune, când a atins un maxim de 560.000, doar într-un an, şi a crescut de cinci ori, de la aproximativ 88.000 în 2000, la 415.000 în 2016.

Italia (270.000) şi Spania (200.000) au atras cel mai mult din aceste fluxuri în 2007, după care, în 2008, odată cu declanşarea crizei economice, au scăzut brusc, dar a crescut emigrația către Germania şi Regatul Unit. Migraţia netă în Spania a devenit negativă în ultimii ani, reflectând creşterea plecării românilor din această ţară.

Caracteristicile emigranţilor români au fost destul de stabile în timp: în medie, nou-sosiţii din România, între 2004 şi 2016, erau femei, aproape două treimi (62%) erau tineri sub 30 de ani, mai mult de o treime (37%) erau necăsătoriţi la momentul sosirii şi 78% locuiau într-o gospodărie fără copii.

Nivelul educaţional al diasporei române este în medie relativ ridicat, un sfert din emigranţi având studii superioare, Germania fiind destinaţia principală pentru aceștia din urmă, potrivit raportului.

OCDE este un for interguvernamental care își propune identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum şi la nivel global. Cei 36 de membri ai OCDE (din care 24 europeni) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul global şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

România nu este încă membru OCDE, dar aderarea la această organizație reprezintă un obiectiv major al politicii externe ro­mâ­nești, depunerea oficială a candidaturii fiind făcută încă din aprilie 2004 şi reînnoită în 2017, potrivit mae.ro.