Recunoaştere pentru meşterii şi rapsozii populari

Meşteri şi rapsozi populari au fost premiaţi vineri la Gala „Tezaure Umane Vii”, la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în cadrul unui eveniment în care a fost celebrată creaţia românească tradiţională. „Femeile, de la cântecul de leagăn și până la cântecele rituale de înmormântare, au contribuit și contribuie la dăinuirea noastră”, a afirmat cercetătorul Marian Lupaşcu.

În deschidere, Valer-Daniel Breaz, ministrul culturii și identității națio­nale, i-a numit pe păstrătorii și continuatorii tradițiilor populare „oameni-tezaur”, afirmând că aceștia asigură continuitatea „acelui nucleu al conștiinței noastre naționale, care are rolul de normare și identificare a principiilor după care un întreg neam se cuvine să viețuiască”. Ministrul a mai vorbit despre satul românesc ca „purtătorul unei conștiințe colective etnice”, subliniind că „absolut fiecare dintre noi se revendică dintr-o familie tradițională. Ne-am născut, trăim sau traversăm adesea prin această lume fină a satului românesc”.

Au fost premiați Mariana Gligor, tulnicăreasă din Vidra, județul Alba, Pavel Caba, lemnar și constructor vrâncean de instrumente muzicale, Moise Gavra, cojocar bihorean, Anica Fichioș, țesătoare, din Oituz, Bacău, Iosif Iepure, păstrător și transmițător al obiceiurilor Junilor din Brașov, Mircea Lac, un hunedorean care prelucrează lemnul și metalele, Rafila Moldovan, interpretă populară din Mureș, Constantin Nițu, meșter și colecționar oltean de cusături și țesături tradiționale, Teodora Purja, horitoare din Bis­trița-Năsăud, Szoke Tibor, dogar din Covasna, Gheorghe Tănase, sculptor în lemn din Olt, Șerban Terțiu, făurar de măști vrâncean, și Nicolae Vădan, un lutier din Cluj.

Prezentând-o pe Lelea Teodora a Diacului (Purja) din Agrieș, Bistrița-Năsăud, Marian Lupașcu, cercetător știin­țific la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, a subliniat diferențele de gen în folclor. „Femeile, de la cântecul de leagăn și până la cântecele rituale de înmormântare, au contribuit și contribuie la dăinuirea noastră”, a afirmat el, adăugând că ele „au un rol esențial în perpetuarea genurilor folclorice rituale, care reprezintă elementul de bază al culturii noastre nu numai tradi­ționale”. În schimb, bărbații contribuie mai mult la perpetuarea folclorului prin muzica instrumentală, în cântecul epic-eroic, în baladă, a mai explicat cercetătorul.

Un moment special a fost și cel în care Nicolae Vădan a cântat la una din cele peste 100 de viori care i-au ieșit din mână. Acestea corespund nu doar interpretării populare, ci și muzicii clasice. Dr. Mircea Cîmpeanu, etnomuzicolog la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradițio­nale Cluj, a subliniat: „Înainte de a cânta muzică din repertoriul universal clasic, aceste viori cântă muzică tradițională românească”. Apoi meșterul Nicolae Vădan a explicat de ce i-au comandat viori violoniști de talie interna­țională care au la dispoziție și instrumente Stradivarius. El merge personal în Poiana Botizei și alege lemnul uscat natural de cel puțin trei decenii. „Dacă faci lucruri bune, te găsesc oriunde oamenii”, a încheiat meșterul.

„Tezaure Umane Vii” este o inițiativă a UNESCO de salvgardare, păstrare și transmitere a patrimoniului cultural imaterial. Ea vizează identificarea și recu­noașterea la nivel național a celor care creează și păstrează valorile tradiționale.