Riscul de sărăcie, în strânsă legătură cu subfinanţarea educaţiei

În perioada 2007-2012 România a făcut cele mai mari reduceri la capitolul investiţii în educaţie, iar în consecinţă 16% din tinerii cu vârsta între 18 şi 24 ani nu au nici un fel de ocupaţie, adică nici nu muncesc, dar nici nu sunt cuprinşi într-o formă de învăţământ.

Cel mai recent raport publicat de Comisia Europeană privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială creionează un tablou total nevaforabil României atât în ceea ce priveşte rata de ocupare, cât şi în ceea ce priveşte procentele din PIB alocate serviciilor de protecţie socială şi investiţiilor în educaţie. Astfel, pentru perioada 2007-2012, România este statul membru UE cu cea mai mare reducere a investiţiilor în educaţie, respectiv 40%, urmată de ţări precum Ungaria (30%), Marea Britanie, Letonia, Grecia, Italia şi Portugalia (cu aproximativ 20%). În consecinţă, raportul subliniază că 16% (media europeană este de 13%) dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani nu studiază, nu urmează nici un curs de formare profesională şi nici nu sunt angajaţi.

Pe măsură ce vârsta minimă a intervalului studiat scade, procentul tinerilor fără ocupaţie creşte. Astfel, în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, procentul este de 17,2% dintre români, ţara noastră situându-se pe locul şapte, după Italia (22,2%), Bulgaria (21,6%), Grecia (20,4%), Croaţia (19,6%), Spania (19,4%) şi Cipru (18,2%).

Raportul CE mai arată că, în anul 2013, 40,4% dintre români erau în risc de sărăcie sau excluziune socială, la nivelul UE doar bulgarii înregistrând un procent mai ridicat, de 48%. Tot pe penultimul loc în UE ne situăm şi la capitolul lipsurilor materiale severe, 28,5 din populaţia ţării regăsindu-se în această categorie socială critică.

În privinţa procentului din PIB alocat serviciilor de protecţie socială: servicii medicale, centre pentru copii, bătrâni etc., România se află pe ultimul loc, cu 5%. Pe de altă parte, România a cunoscut, alături de Irlanda şi Bulgaria, cea mai mare creştere a sumelor alocate în sectorul protecţiei sociale (pensii, indemnizaţii de creştere a copilului, ajutoare de şomaj etc.), de 10-15% pe an.

Sub media UE se situează ţara noastră la capitolul şomaj pe termen lung, de aproximativ 3,5% în 2013, comparativ cu media europeană de 5%, însă statistica europeană completează aceste cifre relativ pozitive cu un procent de aproape 18% dintre români care, deşi lucrau, trăiau în sărăcie, deci nu câştigau suficient de bine încât să ducă un trai de viaţă decent, un procent similar pentru România anului 2007.

Analiza experţilor UE subliniază că statele care investesc în capitalul uman şi oferă locuri de muncă de calitate, coroborate cu măsuri eficiente de protecţie socială sunt mult mai rezistente în faţa crizei economice. „Crearea de locuri de muncă reprezintă misiunea noastră cea mai urgentă, iar consecinţele crizei îngreunează şi mai mult situaţia. (...) Avem nevoie de investiţii suplimentare în oameni, pentru a îmbunătăţi educaţia, cursurile de formare şi măsurile de activare destinate cetăţenilor europeni, astfel încât aceştia să fie mai pregătiţi pentru piaţa muncii“, a declarat comisarul pentru ocuparea forţei de muncă Marianne Thyssen, citată de Mediafax. (Oana Nistor)