România are forţă de muncă ieftină taxată scump

România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană (UE) la nivelul salariului minim, dar pe poziţia a opta la taxarea muncii, depăşind Austria şi Germania, potrivit unui studiu realizat la nivel european. Având în vedere aceste date, precum şi mişcările pe piața forţei de muncă, creşterile salariale sunt inevitabile, admite guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.

Un studiu recent relevă faptul că România are al doilea cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană, de 323 euro, dar atunci când vine vorba despre taxare, ocupă a opta poziţie, înaintea Finlandei, Austriei, Poloniei, Cehiei şi Germaniei.

Cel mai mic salariu minim este în Bulgaria, de 235 euro. După țara noastră, pe locul al treilea se află Letonia şi Lituania, cu câte 380 de euro, urmate de Cehia, cu 407 euro, şi de Ungaria, cu 409 euro. La polul opus, cel mai mare salariu minim este în Luxemburg (1.999 euro), urmat de Irlanda, cu 1.776 euro, şi de Germania, cu 1.772 euro.

Costurile orare pentru mâna de lucru în UE au variat în 2016 între 4,4 euro în Bulgaria, 5,5 euro în România şi 42 de euro în Danemarca, în timp ce media în Uniune a fost de 25,4 euro, arată şi datele publicate ieri de Eurostat. Pe sectoare de activitate, costul orar al forţei de muncă în UE este de 26,6 euro în industrie, de 25,8 euro în servicii şi de 23,3 euro în construcţii. În România, ora de muncă este de 5,1 euro în industrie, de 6 euro în servicii şi de 4,3 euro în construcţii.

Având în vedere aceste date, dar şi faptul că forţa de muncă este în mişcare în spaţiul european, creşterile salariale din România sunt inevitabile, a admis guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Majorările salariale sunt inevitabile şi această mişcare a forţei de muncă le accentuează. Ceea ce trebuie să facem noi însă este să fim înţelepţi, să le ţinem sub control într-o manieră rezonabilă, corelat cu mai mulţi indicatori”, a spus Isărescu, adăugând că există riscuri în ceea ce priveşte nu creşterea, ci dimensiunea creşterilor salariale, pasul creşterilor, dozajul creşterilor salariale şi echilibrele fiscale.

Analiza referitoare la salariul minim în UE/Spațiul Economic European/Elveţia, realizată de KPMG România, vine în ajutorul angajatorilor care detaşează personal în statele membre UE având în vedere faptul că respectarea reglementărilor cu privire la salariul minim este una dintre regulile impuse de Directiva privind detaşările transnaţionale (Directiva 96/71/CE).

„Companiile încurajează circulaţia personalului. Mobilitatea internaţională, însă, aduce şi o serie de provocări iar respectarea prevederilor legale în materie de salariu minim este doar una dintre acestea”, a explicat Mădălina Racoviţan, reprezentant al KPMG Romania, potrivit Mediafax.

Cât priveşte taxarea muncii, România este pe locul opt într-un clasament referitor la povara fiscală pe muncă, raportată la salariul mediu, arată un raport din 2016 al Institutului Economic Molinari. Un angajat român lucrează 174 de zile pe an pentru a achita dările. Cel mai mult muncesc francezii pentru a achita taxele - 210 zile/an, iar cel mai puțin, ciprioții – 87 zile/an.

Impozitele pe care le percepe statul din venitul unui român reprezintă 47,62%, conform aceluiași raport, nivel comparabil cu cel din Finlanda (47,37%) sau Olanda (46,24%).

Mai mult, în cazul României, există diferențe foarte mari între salariile mici și salariile mari, atunci când e vorba de povara fiscală. Studiile Comisiei Europene și ale Fondului Monetar Internațional relevă faptul că, în România, la salarii sub medie povara fiscală e foarte mare, iar la salarii mari povara fiscală este semnificativ mai mică, comparativ cu situa­ția din alte state.