Românii nu mai refuză locurile de muncă temporare

Numărul persoanelor cu job temporar s-a dublat, în ultimii ani, cele mai multe astfel de angajări înregistrându-se în sectoarele producţie şi servicii. Dacă în 2010 majoritatea angajaţilor temporar aveau studii medii, în prezent cei mai mulţi sunt absolvenţi de facultate sau studenţi. Specialiştii susţin că această formă de angajare este avantajoasă pentru ambele părți, angajatori și angajaţi.

Peste 67.000 de persoane au fost angajate, anul trecut, în regim de muncă temporar, dublu faţă de 2010, când erau 30.000 de angajaţi, dar ponderea acestora în piaţa muncii din România este încă mult sub media Uniunii Europene, potrivit unui studiu al Asociaţiei Române a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT).

„Studiul nostru arată o dublare a numărului de angajaţi temporar, în ultimii ani, confirmând astfel viabilitatea muncii temporare ca o soluţie economică şi de carieră, care răspunde nevoii ocupaţionale, atât a angajatorilor, cât şi a forţei de muncă”, a declarat Cristina Săvuică, preşedintele ARAMT, citată de Mediafax. Munca în regim temporar este mai răspândită în producţie (58%) şi servicii (27%), în timp ce agricultura are o pondere de 3%, iar construcţiile 1%.

Studiul mai arată că repartiţia angajaţilor temporar s-a menţinut în funcţie de vârstă, tinerii până în 25 de ani fiind principalii beneficiari ai acestui serviciu (37%), însă s-a înregistrat şi o creştere de peste 4% a ponderii angajaţilor de peste 45 de ani, aceştia reprezentând acum 13% dintre contractele oferite. Mai mult, dacă în 2010 majoritatea celor angajaţi temporar, în România, (46%) aveau studii medii, iar 23% aveau studii superioare, în prezent raportul s-a inversat, peste 53% dintre angajaţi sunt absolvenţi de facultate, lor adăugându-li-se alte 12 procente reprezentând studenţi. În acelaşi timp, doar 12% provin din rândul celor care nu au studii medii (muncitori calificaţi şi necalificaţi), 35% fiind absolvenţi de liceu sau şcoli profesionale, iar 10% dintre angajaţii temporar provin din rândul şomerilor.

Companiile sunt interesate, în funcţie de proiectele pe care le au, să apeleze la angajaţi temporar, întrucât reduc costurile cu pachetele de beneficii adiţionale şi elimină riscul de expunere, în cazul unei reduceri a volumului de business.

Potrivit Codului Muncii, salariaţii angajaţi temporar au acces la toate serviciile şi facilităţile acordate de angajator, în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi salariaţi, iar angajatorul este obligat să asigure salariatului temporar dotarea cu echipamente individuale de protecţie şi de muncă. De asemenea, salariul se stabileşte prin negociere directă cu agentul de muncă temporară şi nu poate fi mai mic decât salariul minim pe economie. Contractul temporar de muncă nu poate fi mai mare de 18 luni.

De multe ori, companiile care derulează anumite proiecte cu perioadă determinată de execuţie nu fac direct angajările, ci recrutează prin intermediul unei firme de resurse umane. Firma care „închiriază” personal companiilor interesate este cea care reţine şi virează toate contribuţiile şi impozitele datorate de salariatul temporar către bugetul statului.

Piaţa de „închiriere” a angajaţilor are în acest moment o valoare de aproximativ 270 milioane de euro, în România. „În cursul anului trecut, la nivelul Asociaţiei, au fost investiţi peste 170.000 de euro pentru programe de training al angajaţilor temporar, o creştere de cinci ori mai mare faţă de anul 2010. Este însă nevoie, în continuare, de un parteneriat public-privat eficient, de politici economice coerente de încurajare a mobilităţii forţei de muncă (...), precum şi de o restructurare a sistemul de clasificare ocupaţională”, a mai subliniat preşedintele ARAMT.