Românii preferă să locuiască în orașe mari din țară

Dacă în anii trecuţi majoritatea românilor declarau că ar pleca în străinătate, acum studiile relevă că cei mai mulți ar prefera să se mute în orașe mari din ţară decât să emigreze. Aproximativ 2,3 milioane de români iau în calcul ideea de a se muta tot pe teritoriul ţării în următorii 5 ani, în timp ce 1,1 milioane au în vedere să se mute în alt stat, potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială.

Numărul românilor care ar vrea să emigreze a scăzut comparativ cu numărul celor care și-au propus să rămână în țară. Aceștia din urmă caută însă să se mute în zone urbane mai dezvoltate ale României. Acest trend s-a manifestat cu precădere între anii 2001 şi 2011, perioada de creştere economică rapidă a României, când 65,5% din românii care s-au mutat din localităţi şi oraşe mai mici au ales oraşele mari, arată în raportul „Oraşe-magnet, migraţie şi navetism în România” al Băncii Mondiale. Tendința se menține și pentru următorii cinci ani. Aproximativ 3,6 milioane de români intenţionează să se mute, iar 66,5% din aceştia ar prefera tot în România, cele mai atractive orașe fiind Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov, iar 31,3% au menţionat că ar prefera să se mute în străinătate.

Rezultatele aceluiași sondaj arată că aproximativ 2,3 milioane de români iau în calcul ideea de a se muta tot pe teritoriul ţării în următorii 5 ani, în timp ce 1,1 milioane au în vedere să emigreze - o inversare faţă de dinamica anilor anteriori, când majoritatea românilor preferau să se mute în străinătate. În rândul celor care au în vedere să se mute, o pondere extrem de mare o au tinerii cu vârsta medie de 35 de ani, potrivit studiului.

În general, persoanele care iau în calcul această posibilitate au un nivel de studii ridicat, venituri mai mari şi sunt angajaţi în sectorul privat într-o proporţie mai mare decât media pe ţară. La nivel teritorial, locuitorii din regiunile cel mai puţin dezvoltate (Sud-Muntenia, Nord-Est) sunt mai predispuşi să se mute decât cei din regiunile mai dezvoltate (Vest, Centru).

La întrebarea privind preferinţa destinaţiei în interiorul României, 71,4% din respondenţi şi-au declarat înclinaţia către cele mai atractive oraşe, precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov.

„Rezultatele finale ale recensământului din 2011 indică faptul că 6,18 milioane de cetăţeni români (30,7% din totalul populaţiei stabile) şi-au schimbat reşedinţa în ţară cel puţin o dată în timpul vieţii. Numărul este uşor mai mic decât cel raportat cu ocazia recensământului din 2002 (6,73 milioane, 31%). În plus, aproximativ 3 milioane de români au migrat în afara ţării după 1990. Spre deosebire de navetă, cele mai multe fluxuri migratorii din România se desfăşoară pe distanţe mari. Aproape 51% din migranţi s-au mutat în alt judeţ decât cel în care s-au născut sau în care obişnuiau să locuiască şi doar 49% s-au mutat într-o altă localitate din acelaşi judeţ”, se arată în raport.

Analiza arată că între anii 2001 şi 2011, perioada de creştere economică rapidă a României, 65,5% din migranţi proveneau din zone urbane - mutându-se în principal din localităţi şi oraşe mai mici către oraşe mari şi din oraşele mari spre suburbii. În zonele urbane funcţionale ale oraşelor Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara şi Iaşi, peste 75% din migranţi au provenit din zone urbane.

Per ansamblu, în procesele de migraţie care au avut loc în România în ultimele cinci-șase decenii, în zonele urbane au migrat aproximativ 1,6 milioane de persoane.