Soluţii pentru reducerea risipei alimentare

În această săptămână a fost lansată campania de responsabilitate socială „Reducem risipa alimentară. Preţuim hrana”, în cadrul căreia iniţiatorii - federaţiile şi asociaţiile reprezentative din domeniul alimentar şi din cel de ambalaje - au susţinut necesitatea găsirii unor soluții astfel încât consumatorul să conștientizeze importanța de a nu cumpăra mai mult decât are nevoie.

În Uniunea Europeană se aruncă, anual, în jur de 88 milioane de tone de mâncare, iar cea mai mare risipă se înregistrează în ţara noastră, raportat la nivelul gospodăriilor populaţiei (49%), conform datelor furnizate de reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Românii aruncă la gunoi în principal mâncare gătită, pâine, legume şi fructe, iar motivele ce îi determină să facă acest lucru sunt: degradarea rapidă a alimentelor (26%), estimarea greşită a cantităţii de alimente ce se consumă la o masă (21%), dar şi cumpărăturile în exces (14%), potrivit unui studiu realizat de InfoCons şi Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).

În ceea ce priveşte soluţiile luate în calcul de către participanţii la conferinţa de specialitate, în cadrul căreia a fost lansată campania „Reducem risipa alimentară. Preţuim hrana”, acestea se referă în special la educarea consumatorului, întrucât costurile finale ale risipei alimentare se reflectă în principal în buzunarul acestuia.

„Risipa alimentară înseamnă costuri, pe care le suportă consumatorul, nu retailerul sau producătorul, şi de aceea este foarte importantă o educare a celui care cumpără. Trebuie să educăm populaţia să cumpere responsabil din punctul de vedere al gramajelor”, a afirmat preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (LAPAR), Dorin Cojocaru, citat de Agerpres.
Prezent la eveniment, ministrul agriculturii, Achim Irimescu, a admis că şi lui i s-a întâmplat să cumpere mai multe alimente decât era necesar, însă a subliniat că ţara noastră poate avea rezultate pozitive în combaterea risipei alimentare. „Din păcate, la români s-a constatat o obişnuinţă în a-şi umple frigiderul şi, după un timp, să se constate depăşirea termenului de valabilitate înainte de consum. Recunosc, şi mie mi s-a întâmplat acest lucru. Deci, trebuie să ne schimbăm comportamentul alimentar”, a spus Irimescu.

În România, proiectul de lege împotriva risipei alimentare va fi dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor, iar dacă proiectul va fi votat, magazinele care nu donează mâncarea înainte de expirare vor fi amendate.

În acelaşi timp, s-a discutat şi despre posibilitatea ca Ministerul Finanţelor Publice să găsească o soluţie fiscală astfel încât magazinele care vând la preţuri reduse produse alimentare aflate în apropierea termenului de garanţie să beneficieze de deducerea TVA pentru respectivele alimente. De asemenea, risipa ar putea fi combătută şi dacă produsele ar fi împachetate în ambalaje cu gramaj mai mic. Fabricile au la îndemână şi soluţii moderne de dublare a termenului de valabilitate, prin intermediul noilor tehnologii de pasteurizare la rece sub înaltă presiune. Astfel, spun specialiştii, s-ar distruge în mod natural bacteriile, iar cantitatea de E-uri ar fi mult redusă. Această măsură însă va duce la costuri mai mari.

Tot pentru combaterea risipei alimentare, la nivelul Comisiei Europene a fost lansată, recent, o nouă platformă, care reuneşte 70 de organizaţii şi este centrată pe prevenirea risipei pe lanţul valoric alimentar, pe cooperarea intersectorială şi promovarea de bune practici.