România produce mai mulţi cartofi decât consumă, iar producătorii vor fi sprijiniți inclusiv prin alocarea de fonduri dedicate depozitării, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu.
„Pentru prima dată în ultimii ani avem o alocare bugetară de 15 milioane de lei sprijin direct către producătorii de cartofi. România produce mai mulţi cartofi decât consumă şi decât ar avea nevoie. Singurul element care ne lipseşte din acest peisaj erau depozitele de cartofi, iar pe acest aspect am venit cu un program în Planul Naţional Strategic prin care vom finanţa cu 50 de milioane de euro înfiinţarea de depozite”, a spus Chesnoiu.
Federațiile producătorilor de cartofi s-au plâns de nenumărate ori că lipsa depozitelor adecvate îi obligă să-și vândă producția la prețuri mici, la scurt timp de la recoltare. Iar acest lucru creează ulterior deficit pe piață, scumpiri și obligă România să recurgă la importuri.
„Producătorii de cartofi sunt nevoiţi să-şi vândă producţia imediat după recoltare la preţuri reduse, din cauza lipsei spaţiilor de depozitare în condiţii optime pe tot parcursul anului. În acest fel, în fiecare an, au loc importuri masive de cartofi”, declara anul trecut vicepreşedintele Clubului Fermierilor Români, Laszlo Becsek, citat de Agerpres.
Potrivit datelor INS, cartofii se află printre alimentele care s-au scumpit cel mai mult, cu 30,58%, în intervalul februarie 2021 - februarie 2022.
România a fost, în 2020, al șaselea producător de cartofi din Uniunea Europeană, cu 2,68 milioane de tone (4,9% din totalul UE), însă potențialul său este mult mai mare având în vedere producțiile de 3,5-4 milioane de tone înregistrate în urmă cu 10-12 ani. (C. Z.)
Liderii Celor 27 s-au reunit săptămâna trecută la Bruxelles într-un Consiliu European tensionat, în contextul crizei din Iran și al implicațiilor asupra prețurilor energiei. Și subiectul migraţiei a fost abordat, declaraţia comună de la finalul summitului arătând că UE este pregătită „pentru a preveni mişcările migratorii necontrolate şi a menţine securitatea în Europa”.
Ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi, mediatorul negocierilor dintre Iran şi SUA, i-a reproşat preşedintelui american Donald Trump că „s-a lăsat atras” de Israel în război într-un moment în care un acord cu Teheranul părea „cu adevărat posibil”, relatează AFP. Într-un articol publicat în The Economist, ministrul a renunţat la reţinerea diplomatică şi a descris atacul americano-israelian asupra Iranului drept o „catastrofă”, în condițiile în care, după nouă luni de negocieri, Washingtonul şi Teheranul erau „la doi paşi de a conveni un acord veritabil” asupra programului nuclear iranian.
Comisia Europeană şi-a prezentat săptămâna trecută propunerea privind EU Inc., un cadru digital care va facilita înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor în UE, stimulându-le să rămână sau să revină în Europa. Este punctul de plecare pentru cel de-al 28-lea regim juridic al UE, care se adaugă celor 27 de sisteme juridice naționale şi celor peste 60 de forme juridice de societăți, potrivit Executivului comunitar.
Grecia va majora, de la 1 aprilie, salariul minim la „peste 880 de euro”, a anunţat adjunctul ministrului muncii, Kostas Karagkounis, informează To Vima. Cifra exactă va fi propusă la reuniunea guvernamentală din 24 martie.
Duminica a 5-a din post (a Cuvioasei Maria Egipteanca) Marcu 10, 32-45 În vremea aceea Iisus a luat la Sine iarăşi pe cei doisprezece şi a început să le spună cele ce aveau să I se întâmple: Iată, ne suim
„În vremea aceea, ieșind din părțile Tirului și Sidonului, a venit Iisus la Marea Galileei, prin mijlocul hotarelor Decapolei. Și I-au adus un surd, care era și gângav, și L-au rugat să-Și pună mâna peste
Fraților, Dumnezeu, când a dat făgăduință lui Avraam, de vreme ce n-avea pe nimeni mai mare, pe care să Se jure, S-a jurat pe Sine Însuși, zicând: «Cu adevărat, binecuvântând te voi binecuvânta, și
Sfântul Nicon era din Neapole (Napoli de astăzi), tatăl său fiind păgân, iar mama sa creştină. El a fost un ostaş viteaz, care a avut multe biruinţe datorită puterii Sfintei Cruci cu care se însemna după
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 628-629 „Acest mare nevoitor al zilelor noastre (schimonahul Gherasim Cârjă) a întrecut pe mulți
În contextul Anului omagial comemorativ al sfintelor femei din calendar, în această Duminică a 5-a a Postului Mare se cuvine să ne îndreptăm gândul și inima spre sfintele cuvioase care au fost odrăslite de pustiul cel mult roditor al virtuții. Departe de zgomotul lumii, în tăcerea și asprimea pustiei, ele au rodit țarina inimii, prin rugăciune, smerenie și nevoință, devenind pilde vii de credință și dăruire pentru toți cei care caută apropierea de Dumnezeu. Viețile lor ne arată că adevărata rodire nu vine din belșugul celor materiale, ci din adâncul unei inimi curate și din lucrarea virtuților.
Dispunem de tot mai multe cărți care ne vorbesc despre ce înseamnă să fii lider, despre cum să conduci eficient, despre oportunitățile pe care este benefic să le fructifici. Lectura lor se aseamănă, uneori, cu o plimbare în parc: nimic nu pare mai simplu de înfăptuit. Este suficient să respecți câteva reguli general valabile, să fii dispus să-ți asumi funcția, să fii un pic pe placul celorlalți - nici prea mult, pentru a nu ceda în fața eventualilor „concurenți” la post, nici prea puțin, pentru a nu ajunge să fii respins de echipă - și vei deveni un nou reprezentant al leadership-ului modern. Pare că suntem la o distanță enormă de cuvintele rostite de generalul roman Sylla, care, după ce învinsese o armată mult mai mare decât a sa, dar condusă de un adversar lipsit de experiență, afirma că trebuie să fii mai întâi vâslaș ca să înveți să cârmuiești corabia. Poate pentru că a fi lider înseamnă, în primul rând, a sluji, nu a fi slujit, iar în al doilea rând, înseamnă a lua deciziile grele care conduc la rezultate deosebite, nu a te baza pe hotărâri la îndemână, care blazează pe cei conduși.
A fost rugat odată un părinte sfințit să spună, în câteva propoziții, care sunt principiile vieții ascetice ortodoxe în Iisus Hristos. Mai exact, care ar fi treptele mântuirii, care ar duce pe
La 1 martie 1837, în Humulești, la poalele Cetății Neamțului, a văzut lumina zilei Ion Creangă, scriitorul care, prin inegalabila sa operă, ne redeschide mereu lumea curată a copilăriei și frumusețea
