Suprafețele agricole irigate, de șase ori mai mari în 2017

În sudul țării seceta a uscat pământul, iar recoltele agricole sunt tot mai afectate. Dezvoltarea și modernizarea sistemului de irigații este investiția cea mai mare despre care vorbește ministrul agriculturii, Petre Daea, al cărui obiectiv este atingerea unei suprafețe de 1,3 hectare de irigații până în 2020. La acest moment, suprafața contractată pentru irigații a ajuns la 666.629 hectare, de aproape șase ori mai mare, comparativ cu 2016, potrivit acestuia.

Cea mai mare problemă a agriculturii este aceea de a da drumul la sistemul de irigații în partea de sud a țării, acolo unde există sistemul de irigații, susține Petre Daea, care adaugă că această acțiune necesită cea mai mare investiție dintre toate proiectele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Scopul este punerea în stare de funțio­nare a celor două milioane hectare de irigații. La acest moment, su­pra­fața contractată pentru irigații totalizează 666.629 hectare, de aproape șase ori mai mare comparativ cu anul trecut, iar udările s-au realizat pe 268.000 de hectare, la culturile care sunt încă în vegetație, dar și la culturile duble, potrivit datelor ministrului agriculturii. „La ora actuală sunt în funcțiune 94 de stații de pompare și de repompare, 261 de stații de punere sub presiune, dar și motopompe independente pe canale în jur de 258”, a precizat ministrul Daea.

La nivel național au fost alimentate cu apă în acest an aproape 1.700 de kilometri de canale de irigații, „o Dunăre și jumătate”, afirmă șeful de la MADR, iar apa a fost pusă la dispoziția fermierilor gratuit. „Din Dunăre avem um­plu­te canale pe 1.047 de kilometri, din Siret pe 120 de kilometri, din Prut 122 de kilometri, din lacuri de acumulare 138 de kilometri, iar din alte râuri 238 de kilometri”, a subliniat Petre Daea.

Obiectivul pe termen lung al MADR, mai exact până în 2020, este realizarea unor sisteme de irigații care să acopere o suprafață agricolă de două milioane de hectare. „Numai canalele de irigații care trebuie refăcute, recalibrate și racordate la sistem, puse cap la cap, înseamnă drumul de aici până la Berlin și înapoi”, a exemplificat ministrul Daea. Fondurile bugetate pentru anul 2017 se ridică la peste 1,41 miliarde de lei pentru refacerea unui număr de 40 de amenajări de irigații, ce vor acoperi după finalizare circa 1,3 milioane de hectare. Spre compa­rație, în Danemarca peste 70% dintre agricultori au deja un sistem de irigaţii, iar investiţia este uşor de acoperit din subvenţiile primite, care sunt şi de trei ori mai mari decât cele ale agricultorilor români. Costurile pentru irigare în Danemarca sunt de 200-500 de euro pe hectar, pe an, pentru întreţinere și mai este plătită şi o taxă către guvern pentru apa folosită.

România este vulnerabilă în fața schimbărilor climatice, secetă, inundații etc., iar zonele cele mai afectate sunt în partea de sud, sud-est și est a țării, conform unor rapoarte internaționale și analize ale Administrației Națio­nale de Meteorologie, preluate de Agerpres. Impactul asupra stabi­lității producției și a securității alimentare naționale este semnificativ, iar lipsa unei infrastructuri adecvate limitează oportuni­tățile de dezvoltare economică, în pofida potențialului din agricultură.

Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26 procente din PIB), în perioada 1980-2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă, se arată într-un document publicat pe site-ul MADR privind reabilitarea infrastructurii principale de irigații.

Sistemele de irigații din România au fost construite până în anul 1990, suprafața amenajată pentru irigații ocupând circa 22% din suprafața agricolă a țării și circa 34% din suprafața efectiv este de numai 823.000 hectare. Potrivit documentului, amenajările de irigații din România sunt într-un stadiu avansat de degradare, iar pe 75% din suprafața acestora irigațiile nu sunt funcțio­nale, iar cele funcționale sunt ineficiente în privința consumului de apă și energie și costisitoare pentru fermieri.