Țările cu datorii se opun regulilor bugetare cerute de „frugali”

Preşedinţia spaniolă a Consiliului UE organizează miercuri o nouă reuniune a miniştrilor finanţelor ai Celor 27, în încercarea de a forța ajungerea la un acord cu privire la regulile bugetare ale Uniunii.

Potrivit AFP, negocierile vizează noua formă a Pactului de Stabilizare şi Creştere, un „corset bugetar” creat în anii ‘90 ce limitează pentru fiecare ţară deficitul la 3% din PIB şi datoria publică la 60% din PIB. Pactul a fost dezactivat la începutul anului 2020 pentru a evita prăbuşirea economiilor afectate de pandemie şi, apoi, de războiul din Ucraina, dar trebuie reactivat la 1 ianuarie 2024. Absenţa unui acord asupra noilor reguli ar afecta credibilitatea UE pe pieţele financiare și ar complica încheierea procesului legislativ înaintea alegerilor europene din iunie 2024.

Regulile revizuite propuse de Comisia Europeană introduc o ajustare fiscală axată pe reducerea cheltuielilor bugetare în 4-7 ani. Ţările îndatorate din sudul Europei, în frunte cu Italia, insistă însă pe o flexibilizare suplimentară în scopul protejării investiţiilor necesare pentru tranziţia verde. Pe de altă parte, ţările „frugale” din nord, în special Țările de Jos, solicită constrângeri care să ducă la scăderea datoriei efective în ansamblul UE. Germania, unul dintre marii contributori la bugetul comunitar, propune, de exemplu, ca statele puternic îndatorate să-şi reducă în fiecare an datoria publică cu cel puţin 1% din PIB.

Cel mai greu de convins de necesitatea disciplinării bugetelor este Guvernul de la Roma al Giorgiei Meloni, care amenință că va bloca prin veto un posibil acord. Italia are o datorie de circa 142% din PIB și şi-a mărit ţinta de deficit pentru 2024 de la 3,7 la 4,3% din PIB. (C. Z.)