Tensiuni apropiate

Conform unei statistici din 2014, 11,7% din populația lumii se află în zone de conflict. Mult mai recent, în noiembrie 2021, o analiză a arătat că 450 de milioane de copii, adică 17%, se află în această situație și mai știm că 20% dintre cei care trăiesc astfel au probleme de sănătate mentală. Etiopia, Afganistan, Iran, Yemen, Israel-Palestina, Haiti, Myanmar, Ucraina sunt pe lista statelor afectate de tensiuni. Ne propunem să vorbim în această rubrică despre toate și altele încă. Dar, desigur, ne interesează cel mai mult problemele, tot mai accentuate, care se manifestă în imediata noastră apropiere, între Ucraina și Federația Rusă.

Povestea este veche și a început cu destrămarea URSS, dar lucrurile s-au acutizat în urma a două evenimente. La 21 martie 2014, la patru luni după începutul mitingurilor pro-occidentale din Ucraina, președintele Vladimir Putin semna legea prin care Crimeea era integrată în Federația Rusă. Cu o lună înainte avuseseră loc manevre militare la frontiera cu Ucraina, iar sediile Guvernului şi Parlamentului din Simferopol, capitala peninsulei Crimeea, fuseseră ocupate de miliții pro-ruse. Apoi, la 17 iulie 2014, avionul MH17 al Malaysia Airlines, care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost lovit de o rachetă sol-aer lansată de o grupare de așa-ziși rebeli, la aproximativ 40 de kilometri de frontiera Ucrainei cu Rusia. Au murit toți cei 283 de pasageri și 15 membri ai echipajului.

În momentul de față, soldații ucraineni veghează în regiunea Donețk, în condițiile în care oficiali ucraineni din domeniul apărării susțin că, la începutul lunii decembrie, Rusia a mărit numărul de trupe din apropierea graniței la 120.000 de soldați, inclusiv personal suplimentar al armatei forțelor aeriene și navale. Vladimir Putin a respins perspectiva unei invazii a Ucrainei, afirmând că ipoteza este una „provocatoare”. Cu toate acestea, NATO și UE au avertizat Rusia în legătură cu masarea trupelor militare la granița cu Ucraina. ­NATO a transmis că „orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecinţe grave, iar preţul de plătit va fi mare”.

Astfel stând lucrurile, în decembrie, președintele SUA, Joe Biden, și cel rus au simțit nevoia să organizeze un summit virtual, adică o teleconferință. După aceasta, declarațiile au fost diferite: Casa Albă a anunțat că Rusia a fost avertizată cu un val de sancțiuni fără precedent dacă aceasta va trece granița cu Ucraina; Moscova a spus că summitul a dus la pregătirea altor discuții.

Este amenințarea dinspre Kremlin reală, inventată sau exagerată? Vor reuşi Biden și Putin să încheie un acord care să pună relațiile Rusia-Occident pe un alt curs, în condițiile în care ambii vor avea alegeri în 2024? Iată întrebări care îşi aşteaptă cât mai rapid răspunsuri.