Trecerea la energiile verzi, o miză importantă pentru România

Anul 2021 ar putea fi decisiv pentru România, din punct de vedere economic, iar investiţiile în tehnologiile verzi sunt cheia pentru dezvoltare și pentru viitor. Fără măsuri concrete, precum cele luate de ţările din regiune, care renunță treptat la energia pe bază de cărbuni şi gaze naturale, România va pierde din competitivitate, iar vulnerabilităţile economice se vor accentua, arată o analiză.

Dincolo de restructurarea aparatului public, una dintre marile mize economice ale României o reprezintă prioritizarea proiectelor din sectorul energetic, pe baza fondurilor din Programul de Redresare şi Rezilienţă. Dacă nu ne focusăm pe tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen şi transport electric, în 10 ani vom deveni o economie depăşită, necompetitivă, iar sancţiunile pentru poluare vor curge pe bandă rulantă, avertizează experţii de la Frames& Factory 4.0, într-o analiză privind implementarea programului Green Deal. „România are şansa de a arde etapele din tranziţia energetică şi să atingă mai repede ţintele Pactului verde european (Green Deal), care îşi propune ca, până în 2050, Europa să limiteze drastic gazele cu efect de seră. (…) Dacă nu transformăm această oportunitate într-un proiect naţional care să implice în mod real instituţiile statului, mediul universitar, companiile şi societatea civilă, nu avem garanţia că vom mai avea această şansă”, a afirmat Marius Hărătău, managerul Factory 4.0.

Potrivit experţilor, România trebuie să adopte măsuri precum cele luate de ţările din jur pentru a rămâne competitivă economic în regiune. În următorii 10-15 ani, în majoritatea ţărilor europene, cărbunii şi gazele naturale vor fi înlocuiţi de tehnologiile verzi, precum energia din surse hidro și eoliene, de inovaţiile din sectorul hidrogenului şi de energia nucleară. În România, tranziţia se desfăşoară însă greoi. În ciuda investiţiilor din ultimii ani, ţara are încă 20% din energie asigurată din cărbune. Una din soluțiile care ar putea să elimine dependența de gaze naturale poluante o reprezintă centralele pe hidrogen, aflate în stadiul de dezvoltare şi care vor deveni realitate în următorii ani.

Potrivit documentului, asta nu înseamnă că exploatarea gazelor din Marea Neagră trebuie abandonată. „Statul ar fi putut încasa cel puţin un miliard de lei taxe directe şi indirecte din exploatarea gazelor din perimetrul românesc”, mai arată analiza. În plus, exploatarea din Marea Neagră ar putea deveni un proiect-pilot pentru testarea tehnologiilor eoliene şi pe bază de hidrogen. În domeniul investiţiilor private, România are şansa să ajungă la 30% din energia necesară furnizată din resurse regenerabile. Sectorul eolian se află în prim-plan, cu capacităţi instalate de aproximativ 3.000 MW, cele mai multe, în zona Dobrogei. (C. Z.)