Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
UE pune în aplicare Acordul de la Copenhaga
Comisia propune ca UE să treacă imediat la implementarea Acordului de la Copenhaga, încheiat în decembrie anul trecut. Acordul de la Copenhaga limitează încălzirea globală la maximum 2°C peste temperatura din perioada preindustrială, pentru a preveni efectele nefaste ale schimbărilor climatice. La Copenhaga, Uniunea şi-a luat angajamentul să reducă, până în anul 2020, cu 20% emisiile de carbon.
Uniunea Europeană militează în continuare în favoarea unui acord global solid şi obligatoriu din punct de vedere juridic, care să permită participarea efectivă a tuturor ţărilor la acţiunile de combatere a schimbărilor climatice. Până la realizarea acestui obiectiv, Comisia propune implementarea Acordului semnat la Copenhaga în luna decembrie a anului trecut. UE şi-a anunţat şi intenţiile de coordonator al acţiunilor de cooperare în acest sens. „Comunicarea defineşte o strategie clară cu privire la următoarele etape care vor trebui parcurse pentru a revigora negocierile internaţionale şi a determina participarea partenerilor noştri la demersul propus. Voi invita următorul Consiliu European să sprijine această strategie, ţinând seama totodată de consultările ulterioare pe care, la rugămintea mea, Comisarul Hedegaard le va desfăşura cu principalii parteneri internaţionali“, a declarat preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso. Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice, a susţinut că schimbările climatice pot fi ţinute sub control doar dacă toţi marii producători de emisii iau măsuri în acest sens. „Copenhaga a reprezentat pentru întreaga lume o şansă unică, de care însă nu s-a profitat pe deplin. În prezent, trebuie să consolidăm elanul iniţial, să facem tot posibilul pentru a obţine rezultate concrete şi importante cu ocazia conferinţei din Mexic şi, totodată, să ne asigurăm ca se va ajunge la un acord privind forma juridică cel mai târziu cu ocazia reuniunii din Africa de Sud“, a mai spus comisarul european. Comunicarea propune o foaie de parcurs pentru procesul de negocieri din cadrul ONU care va reîncepe în aprilie, însă recunoaşte că divergenţele de opinii dintre ţări ar putea duce la întârzierea adoptării unui acord până în 2011. Reducerea cu 20% a emisiilor până în 2020 Acordul de la Copenhaga limitează încălzirea globală la maximum 2°C peste temperatura din perioada preindustrială, pentru a preveni astfel efectele cele mai nefaste ale schimbărilor climatice. Până în prezent, ţările industrializate şi cele în curs de dezvoltare, responsabile de peste 80% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, au inclus în acord propriile obiective sau acţiuni în materie de emisii. Acest fapt arată voinţa fermă a majorităţii naţiunilor de a-şi intensifica eforturile de combatere a schimbărilor climatice, mai arată Comisia. „Nesoluţionarea acestor deficienţe, legate de normele de contabilizare a emisiilor provenite din silvicultură şi de gestionarea, la nivel naţional, a drepturilor de emisie a dioxidului de carbon rămase neutilizate din perioada 2008-2012, ar duce la anularea angajamentelor actuale ale ţărilor industrializate în materie de reducere a emisiilor“, susţine Executivul de la Bruxelles. UE s-a angajat să reducă emisiile cu 20% până în 2020 faţă de nivelurile din 1990 şi să crească acest procent până la 30% dacă şi alte economii majore acceptă să îşi aducă în mod echitabil aportul la efortul global. În vederea Consiliului European din iunie, Comisia va elabora o analiză a politicilor concrete care ar trebui implementate pentru a reduce emisiile cu 30%. Ulterior, Comisia va defini calea pe care va trebui să o urmeze UE pentru a deveni, până în 2050, o economie cu emisii reduse de carbon. UE s-a mai angajat să acorde anual ţărilor în curs de dezvoltare o asistenţă financiară iniţială rapidă de 2,4 de miliarde de euro în perioada 2010-2012.