Viața echilibrată face atractive orașele medii

Braşov şi Cluj-Napoca sunt cele mai atractive oraşe pentru locuire din România, în timp ce Constanţa, care era pe locul 6 acum doi ani, a urcat pe locul al treilea, depășind Timișoara, Sibiu și Oradea, potrivit ediţiei 2026 a Indexului de Atractivitate Urbană, realizat de Institutul pentru Oraşe Vizionare. Comparativ cu ediţia precedentă, din 2024, cele mai importante creşteri ale atractivităţii au fost înregistrate de orașele Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Jiu şi Baia Mare.

Topul primelor 10 oraşe este completat de Timişoara, Sibiu, Oradea, Iaşi, Bucureşti, Alba Iulia şi Arad, conform studiului care analizează atractivitatea celor 41 de municipii reşedinţă de judeţ din perspectiva intenţiei de mutare şi a percepţiei privind calitatea vieţii, pe baza evaluării a 51 de indicatori. Autorii raportului remarcă faptul că atractivitatea urbană începe să fie distribuită mai uniform între oraşe, nu mai este concentrată exclusiv în jurul marilor centre urbane și mai multe oraşe mici sau medii (în special din categoria 60.000-100.000 locuitori) câştigă teren în percepţia publicului.

„Rezultatele din acest an nu indică o schimbare radicală a preferinţelor oamenilor, ci mai degrabă o mutare a atractivităţii urbane de la promisiunea «oraşului-magnet» la promisiunea «oraşului-echilibru»”, a declarat directorul executiv al Institutului pentru Oraşe Vizionare (IOV) şi coordonator al studiului, Florian Filat, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, orașele mari continuă să concentreze oportunităţi economice, educaţionale şi de divertisment, dar vin și cu presiuni legate de locuire scumpă, trafic, poluare, în timp ce oraşele mici și medii se remarcă printr-un raport mai echilibrat între oportunităţi, costuri şi confort urban. 

Raportul arată, de asemenea, că percepţia asupra calităţii vieţii urbane s-a deteriorat uşor faţă de 2024, pe fondul unui context economic mai dificil. În acest context, oraşele medii au fost mai puţin penalizate în evaluările respondenţilor și au redus distanţa faţă de centrele magnet. „Apar semnale că aceste oraşe încep să atragă şi segmente cu capital profesional sau instituţional (managerial, angajaţi la stat, populaţia adultă activă, 36-50 ani), segmentul care probabil tinde să cântărească mai pragmatic costul, timpul, familia, locuirea şi calitatea vieţii cotidiene”, susține raportul.

Atractivitatea unui oraş, potrivit studiului, este determinată de un ansamblu de factori, printre care oportunităţi profesionale, mobilitate, servicii, infrastructură, timp liber. „În 2026 observăm o tendinţă de evaluare mai pragmatică a oraşelor. (…) Au crescut în importanţă factori care ţin de stabilitatea şi funcţionarea oraşului: locurile de muncă adecvate şi plătite corespunzător, serviciile de sănătate de calitate, uşurinţa de a te mişca prin oraş şi tehnologia integrată în serviciile publice”, a mai spus preşedintele IOV. (C.Z.)