Efectele războiului din Ucraina asupra economiei

Războiul din Ucraina va frâna creşterea economiei europene, prin urmare şi economia României, în condiţiile în care Rusia este unul dintre principalii parteneri comerciali și energetici ai Uniunii Europene. Pe termen scurt, România va avea de înfruntat turbulențe economice, iar pe termen lung, totul depinde de cât de mult va rezista Ucraina în fața agresiunii ruse, de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei și de reacţiile ei la acestea, sunt de părere economiştii.

„Norii geopolitici care există deasupra Europei, dacă vor aduce o furtună, vor avea, fără îndoială, un impact asupra prețurilor la energie și, prin intermediul lor, asupra întregii game de prețuri ale bunurilor”, atrăgea atenţia Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, cu puţin înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Furtuna s-a produs, iar preţurile la petrol, energie şi cereale au explodat la bursele de mărfuri. România se găseşte prinsă şi ea în valul de efecte economice negative, care amplifică tendinţa de creştere a inflaţiei, a preţurilor la carburanţi, energie şi alimente.

Inflaţie în toată Europa

După atacul Rusiei, prețul unui baril de petrol a atins niveluri-record, de peste 100 de dolari, nivel nemaiatins din 2014. Într-o singură zi, creșterea a fost de peste 5%. Se ştie că 27% din importurile de petrol în UE provin din Rusia, al doilea cel mai mare producător de petrol la nivel mondial. Dacă fluxul venit dinspre această ţară s-ar opri, ar influenţa major prețurile la pompă, dar şi preţurile alimentelor, după cum subliniază o analiză Reuters. Pe de altă parte, 41% din importurile de gaze în UE sunt tot din Rusia, în timp ce Ucraina a exportat anul trecut peste 33 de milioane de tone de cereale, dintre care o mare parte a mers în Europa, ceea ce arată că ar putea apărea o problemă în lanțul de aprovizionare. În cazul în care Rusia va decide să întrerupă toate importurile din UE, o astfel de situație va viza mărfuri în valoare de 80 de miliarde de euro pe an, ceea ce reprezintă 0,6% din PIB-ul celor 27 de state membre UE. Țările care vor fi cele mai afectate sunt Germania, Țările de Jos, Italia, Polonia și Franța, se arată în aceeaşi analiză.

Inflația în UE, aflată deja la nivelul-record de 5,1%, va pune presiune asupra conducerii Băncii Centrale Europene care, cel mai probabil, va decide să crească ratele dobânzilor și va înăspri politica monetară în general, dacă războiul se va intensifica, comentează analiştii internaţionali. Cu toate acestea, „politica mone­tară nu poate face prea multe astfel încât să influențeze prețurile energiei”, punctează Neil Shearing de la Capital Economics.

Vulnerabilităţi şi avantaje

Chiar dacă România beneficiază, militar, de scutul NATO şi este stat membru al UE, efectele economice negative ale războiului nu pot fi evitate. Pe lângă petrol, Rusia este un mare exportator şi de alte materii strategice, de bază, nu doar de țiței, sublinia la un post tv Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: „Şi Rusia, şi Ucraina sunt mari exportatori de cereale, astfel că, dacă piață se degradează, ar fi nevoie să cumpărăm la prețuri crescute”. Moneda naţio­nală va fi şi ea sub presiune, în perioada urmă­toare, iar investitorii ar putea sta departe de România, fiind sensibili la starea de volati­litate, turbulenţe şi instabilitate.

Majoritatea analiştilor susţin că vulnerabilitatea majoră a României o constituie deficitele gemene - deficitul bugetar şi deficitul de cont curent, iar în această situaţie, de instabilitate, îi va fi greu să îşi finanţeze deficitele. Totuşi, ţara noastră nu este dependentă total de importul de gaz din Rusia, acesta fiind în jur de 20%, iar comerţul cu Rusia reprezintă aproximativ 3,5% din importurile României, respectiv 1,5-1,6% din exporturi.

Măsuri de contracarare

Cum efectele negative ale războiului nu pot fi evitate, autorităţile de la Bucureşti trebuie să se concentreze pe contracararea lor, şi aici este vorba despre presiuni inflaţioniste, creş­terea preţurilor la energie şi alimente, degra­darea riscului de ţară, mai ales că războiul este în vecinătate. În acest context, analiştii aşteaptă să vadă cum va fi configurată politica monetară a Băncii Naţionale a României (BNR) şi care va fi evoluţia ratelor dobânzii, în contextul în care inflaţia era deja o problemă în ţara noastră.

Preţuri în creştere înseamnă o revenire mai greoaie, creştere economică încetinită, instabilitate pe pieţele financiare şi de capital, supraîndatorare, probleme cu lanţurile de aprovizionare, comerţ scăzut. Potrivit econo­miştilor, BNR şi Guvernul ar trebui să ia mă­suri de ţintire a inflaţiei, de sprijinire a cursului monedei naţionale, de identificare şi a altor parteneri comerciali şi de menţinere a depen­denţei reduse faţă de importurile de gaze ru­seşti. Nu în ultimul rând, este important să existe un climat de predictibilitate pentru investiţii publice sau private. Întrebarea-cheie este cât de mult va escalada conflictul? Pe mă­sură ce se va contura un răspuns, „investitorii vor începe să estimeze impactul sanc­țiu­nilor și vor apărea speculații privind schimbări ce vor avea loc în politica economică”, explică ana­liştii de la XTB.

Date economice slabe

Războiul dintre Rusia și Ucraina, cu toate consecinţele sale, inclusiv cu primirea de refugiaţi, se suprapune cu problemele majore ale economiei româneşti din ultima perioadă. Patru ţări din UE au raportat un declin al economiei în ultimul trimestru al anului 2021: România, Germania, Estonia şi Letonia, conform datelor Eurostat. În trimestrul patru din 2021, comparativ cu situaţia similară din 2020, România a înregistrat o creştere eco­nomică de 2,7% după 7,6% în perioada iulie- septembrie 2021. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate la jumătatea lunii februarie 2022, economia românească a crescut cu 5,6% anul trecut, iar în ultimul trimestru din 2021, PIB-ul a urcat cu 2,2% faţă de perioada similară din 2020, însă a scăzut cu 0,5% faţă de trimestrul anterior.

Economiștii de la CFA România estimau, înainte de izbucnirea războiului în Ucraina, că rata inflației va continua să crească în ţara noastră, leul va scădea în raport cu euro, iar datoria statului va crește și mai mult în următoarele 12 luni. Ultimele date ale INS arată că rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2022, comparativ cu luna ianuarie 2021, a fost de 8,4%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2022 - februarie 2021) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2021 - februarie 2020) este 5,5%. BNR prognoza o inflaţie de peste 11% în perioada aprilie-iunie 2022 şi continuarea creşterii preţurilor în primele luni de vară, perioadă în care inflația se va menţine peste 10%.