Utilizat pentru prima oară ca noţiune la mijlocul secolului trecut, de către cehul Hans Selye, stresul este, în prezent, definit ca un sindrom de adaptare a organismului uman la agresiunile mediului. "În faţa stresului, creştinul trebuie să aibă o atitudine fermă, bazată pe credinţă interioară, care să lucreze atât de puternic, încât să biruie orice formă de agresiune exterioară", crede părintele Gabriel Cazacu.
Dacă urmărim definiţia clasică, în cazul în care adaptarea organismului la agresiunile mediului este armonioasă, stresul reprezintă un proces binevenit. Dacă, însă, circumstanţele de adaptare sunt prea brutale, stresul este depăşit în rolul său de apărător al individului şi devine el însuşi generator al unor atitudini şi al unor suferinţe care constituie "boala stresului". Mai mult decât atât, este adesea invocat ca factor de risc în declanşarea altor maladii specifice secolului în care trăim: depresie, infarct miocardic, hipertensiune arterială, diabet, obezitate.
Potrivit psihiatrilor, factorul stres intervine, de altfel, la nivelul întregii societăţi, provocând, din când în când, diferite forme de revoltă socială. "Când calitatea vieţii noastre este proastă, cantitatea de factori stresanţi este foarte mare şi de-aici efectele, în primul rând asupra sănătăţii psihice. Societatea contemporană este încărcată cu o cantitate negativă de ocazii stresante, contradictorii, care nu convin fiinţei umane. Iar o societate stresată va exploda, la un moment dat, într-un anumit fel", explică psihiatrul Constantin Romanescu, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale din România.
Dincolo de accepţiunea medicală, sprijinită de argumente ştiinţifice solide, stresul a devenit în secolul nostru şi un clişeu în limbajul de zi cu zi, încercând să explice, într-un spectru larg, orice posibil neajuns pe care omul îl suferă. O greşeală majoră, consideră prof. Romanescu, deoarece uşurinţa cu care ne obişnuim să punem în cârca stresului orice necaz, orice problemă, orice suferinţă a creat adevărate obsesii până şi în medicină, iar de aici până la abuzul interpretărilor nu e decât un pas.
Stresul, o boală a modernităţii
Trăim cu toţii într-o societate grăbită, prin natura lucrurilor fiind obligaţi cu toţii să ţinem piept acestui ritm. Timpul insuficient pentru a satisface atât obligaţiile profesionale, cât şi pe cele care ţin de familie sau de suflet se traduce în situaţii declanşatoare de stres. Medicii susţin că acesta face bine organismului uman, atunci când apare într-un context pozitiv, de bucurie, însă este deosebit de nociv atunci când organismul nu găseşte suficiente resurse pentru a se apăra de factorii externi care-l agresează. "Stresul poate fi acut, atunci când apare ca urmare a unei singure situaţii, sau poate fi vorba de un stres cronic, care apare în urma prelungirii unei anumite situaţii timp îndelungat", subliniază dr. Ghiciuc.
Efectele asupra organismului
"Bombardat" zilnic cu diverse tipuri de situaţii stresante, organismul trebuie să facă eforturi uriaşe de adaptare. De aceea, este bine să evităm, pe cât se poate, stările conflictuale şi să participăm la cât mai multe activităţi relaxante (citit, plimbat în aer liber). În caz contrar, efectele asupra organismului sunt dintre cele mai grave. "Efectele majore ale stresului se reflectă în primul rând asupra sistemului cardiovascular. Numeroase persoane ajung să facă infarct după perioade de stres foarte intens. De asemenea, se află printre factorii care declanşează hipertensiunea arterială, diabetul zaharat. Persoanele supuse stresului nu pot să-şi controleze apetitul alimentar şi astfel se ajunge la obezitate", explică dr. Cristina Ghiciuc, medic de familie, membru AMFOR (Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi Români).
Nu trebuie neglijate nici efectele stresului asupra sistemului imunitar. Un stres prelungit conduce la deprimarea sistemului de apărare a organismului, una dintre cauzele prin care medicii explică apariţia diferitelor forme de cancer.
"Stresul poate fi contracarat prin rugăciune"
Auzim tot mai frecvent în jurul nostru expresii de genul: "Mi se întâmplă cutare lucru din cauza stresului" sau "M-am îmbolnăvit din cauza stresului". Cum ar trebui abordate situaţiile stresante? Ce mijloace recomandă Biserica credincioşilor săi? "Din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre omul a fost preocupat să-şi asigure existenţa nu doar în plan spiritual, ci şi în plan material, astfel încât stresul nu-i o noutate. Poate termenul în sine şochează cumva, dar în zilele noastre, sub analiza atentă a psihologilor, stresul a căpătat diferite forme de manifestare. În faţa stresului, creştinul trebuie să aibă o atitudine fermă, bazată pe credinţă interioară, care să lucreze atât de puternic încât să biruie orice formă de agresiune exterioară. Stresul poate fi contracarat prin rugăciune, prin planificarea adecvată a programului de lucru, a timpului petrecut cu cei dragi, a timpului de rugăciune, astfel încât, printr-o bună organizare, să evităm asemenea probleme, care pot afecta relaţiile noastre cu semenii, cu familia şi relaţiile cu Bunul Dumnezeu", explică părintele Gabriel Cazacu, parohul Bisericii Caşin - paraclis patriarhal, din Bucureşti.
