15 august este ziua Mănăstirii Putna, sărbătoarea Bucovinei

Mâine, 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Putna, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, îşi serbează hramul. În mijlocul miilor de pelerini, aşteptaţi să poposească în tainica sihăstrie bucovineană, va fi prezent Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, însoţit de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. După săvârşirea Sfintei Liturghii, Părintele Patriarh va sfinţi noua pictură a bisericii voievodale, realizată de fraţii Mihail şi Gavril Moroşan.

Părintele Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, vorbeşte: "Din 1466 şi până în prezent, de aproape 550 de ani, în fiecare an, pe 15 august, credincioşii vin la Putna să aducă prinosul lor de recunoştinţă faţă de Fecioara Maria, cea care întru Adormirea ei nu ne lasă pe noi. Fecioara Maria s-a dovedit pe deplin în anii aceştia ca ocrotitoare a Mănăstirii şi a tuturor acelora care o cheamă în rugăciune. Ziua de 15 august este pentru bucovineni o zi aleasă. Este ziua Bucovinei. Este ziua Mănăstirii Putna, a Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului".

Zi mare

La Putna, vin de hramul mănăstirii mulţi bucovineni, dar şi pelerini din toată ţara. Mii şi mii de oameni. Este sărbătoarea tuturor, fără excepţie, un moment plin de lumină trăit de întreagă suflare, care se adună în această vatră monahală de tradiţie pentru credinţa, spiritualitatea, istoria şi cultura românească.

Anul acesta, praznicul împărătesc va fi aureolat de momentul sfinţirii noii picturi a bisericii voievodale de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care va oficia Sfânta Liturghie, în prezenţa unui sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

"Din 1662 şi până în prezent, Putna nu a mai cunoscut frescă interioară sau exterioară. Au fost unele încercări, s-au făcut multe demersuri în toată această perioadă, pentru a se picta biserica. În anul 2001, patriarhul Teoctist a dat binecuvântarea pentru a se începe lucrările de refacere a picturii. În 10 iulie 2001, arhiepiscopul locului, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Pimen a făcut rugăciune a lucrului, fapt pentru care în zilele următoare s-a început refacerea picturilor interioare ale bisericii Mănăstirii Putna", adaugă părintele stareţ.

În după-amiaza zilei de 15 august 2010, Preafericitul Patriarh Daniel va sfinţi şi inaugura cabinetul medical "Sfântul Mare Mucenic Pantelimon" şi arhondaricul "Sfântul Daniil Sihastrul" ale Mănăstirii Putna.

De asemenea, stareţul mănăstirii susţine că mănăstirea dispune de aproximativ 280 de locuri de cazare, la care se adaugă pensiunile din zonă, deschise tuturor pelerinilor, dar şi casele localnicilor, pregătiţi deja să găzduiască credincioşii ce vor veni la hramul Putnei.

"Dacă am cunoaşte Iubirea, nu am mai face rău în veacul veacurilor…"

Pictura bisericii a fost realizată de fraţii Mihai şi Gavril Moroşan, cu ajutorul unei echipe de ucenici şi a câtorva vieţuitori ai aşezământului monahal.

Primele tuşe au fost trase în 31 iulie 2001. La aceeaşi dată, dar nouă ani mai târziu, în 31 iulie 2010, pictura bisericii a fost definitivată. Potrivit spuselor pictorului Mihai Moroşan, s-a folosit fresca, una din tehnicile cu rezonanţă, rezistentă în timp. S-au utilizat materiale de bună calitate din ţară şi străinătate (culorile franţuzeşti în mod deosebit), respectându-se rigorile teologice şi tehnice care se impun într-o astfel de lucrare.

"Sincer să fiu nu mi-a fost uşor. Este, totuşi, Putna - o valoare a istoriei noastre, a acestui mare voievod Ştefan cel Mare care a lăsat ceva omenirii. Pictura se încheie cu scena Judecăţii de Apoi, în pridvor. Eu am creat un iad mai romantic, deşi e mult spus, un iad mai uşor de acceptat, pentru că sunt oameni care se sperie şi nu mai vin la biserică. Am căutat ca ei să facă distincţia clară între bine şi rău - un aspect foarte important. În timp ce lucram, sătenii şuşoteau între ei: "Doamne, chiar aşa va fi?" După ce omul vede scena şi pleacă pe poarta mănăstirii, rămâne cu gândul de a începe o nouă viaţă, plină de adevăr şi de iubire. Dacă am cunoaşte cu adevărat Iubirea, nu am mai face rău în veacul veacurilor…", mărturiseşte pictorul Mihai Moroşan, cel care va rămâne veşnic legat de biserica Măriei sale Ştefan, cu atât mai mult cu cât, în 3 februarie 2008, Sfântul Voievod l-a luat în oastea sa din ceruri pe fratele domniei sale, Gavril Moroşanu. Întâmplător sau nu, înainte de a trece la cele veşnice, Gavril Moroşanu lucra la o compoziţie cu scena cavalcadei lui Ştefan cel Mare şi a împăratului Constantin, exact în camera mormintelor.

"Doamne, slobozeşte pe robul tău în pace, că văzură ochii Tăi împlinirea acestei sfinte biserici Putna", au fost cuvintele rostite de Mihai Moroşanu când şi-a încheiat misiunea. Şi fratele său s-a bucurat.

Trei domnitori, o singură biserică

Ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, Mănăstirea Putna a fost ridicată din temelii la 10 iulie 1466, pentru ca trei ani mai târziu, la 3 septembrie 1469, zidirea acestei ctitorii să se desăvârşească. Sfinţirea mănăstirii s-a făcut la 3 septembrie 1470, după victoria asupra tătarilor la Lipinţi, după cum relatează Letopiseţul de la Putna şi cel al lui Grigore Ureche.

Detalii despre cum a arătat altarul de taină al marelui Ştefan, despre biserica originală, nu se cunosc. Se ştie doar că era foarte frumoasă, după mărturia cronicarului Ion Neculce, în "O samă de cuvinte", care auzise de la bătrânii din vremea sa, că Putna a fost "cu aur poleită, zugrăvala mai mult aur decât zugrăvală, şi pre dinlăuntru şi pre denafară".

Războaie, năvăliri, incendieri, cutremure, lăcomia celor care au jinduit cu nesaţ la bunurile neamului nostru, toate acestea au făcut ca la mijlocul veacului al XVII-lea biserica Mănăstirii Putna să fie în pericol prăbuşire.

Trecutul greu-încercat al lăcaşului de rugăciune este legat şi de numele domnitorului Moldovei Vasile Lupu (1634-1653), care şi-a încheiat prima domnie cu consecinţe nefaste pentru biserica lui Ştefan cel Mare, fără a mai reuşi să ducă la bun sfârşit lucrările de restaurare începute. În vremea lui Dabija Vodă, edificiul este reconstruit în întregime, conform pisaniei slavone de deasupra uşii care duce în pronaos, şi care aminteşte de contribuţia unui alt domnitor: "Această biserică a înnoit-o Io Gheorghe Ştefan-vodă şi s-a sfârşit în zilele lui Istrati Dabija-vodă, în anul 7170 (â 1662)".

Trei domnitori aşadar, Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan şi Eustaţie Dabija, au reconstruit Mănăstirea Putna în nouă ani de zile. Cât priveşte biserica Sfântului Ştefan, se ştie doar că era foarte frumoasă!