Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Reportaj „Am biruit lumea!”

„Am biruit lumea!”

Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 22 Apr, 2020

E Sâmbăta Așteptării. Întreaga creștinătate ortodoxă pare că-și ține răsuflarea. Doar că, de data aceasta, așteaptă nu doar miracolul Învierii, ci și să vadă cum va reuși Biserica să se descurce în condițiile unor severe restricții. Ideea civilizată și total conformă cu regulile a unor locuri din care credincioșii să poată lua Lumină și „Paști” a fost respinsă. Sigur, ne putem consola cu ideea că Dumnezeu e în fiecare dintre noi, dar... ceea ce a urmat a depășit toate așteptările.

 Primul gest care a circulat cu viteza luminii pe Internet a aparținut unor oameni oarecare: la ora la care magazinele erau încă deschise, undeva în Piatra Neamț, oamenii care nu apucaseră să-și ia cele trebuincioase pentru masa de Paști, așezați cuminți la coadă la case, respectând „distanța socială” și purtând măștile recomandate, au început spontan să cânte „Hristos a înviat!” Au făcut-o, fără îndoială, realizând că este ultimul moment dinaintea miezului nopții în care sunt mai mulți împreună!

În ceea ce-l privește pe subsemnatul, dacă mai era nevoie – dar nu era – în seara de sâmbătă m-am convins din nou că Dumnezeu știe mai bine decât noi care ne e rostul și rolul. Căci nu mă gândisem că o să ofer Lumina și „Paștile” scării mele de bloc. Cu mască și mănuși, desigur. Nu pot să spun cât de emoționat am fost să citesc în ochii lor surpriza și recunoștința. Dar meritul nu era al meu, ci al preoților noștri, care au mers cu mașina din loc în loc și au sunat pe cine considerau ei că se pot baza.

Iată câteva dintre celelalte experiențe care mi-au fost împărtășite:

Daniela P., București: Și eu am dus Lumină la toată scara... Am avut niște emoții extraordinare! Mai ales când deschideau ușa și se bucurau ca niște copii... Cumva pregătită, de parcă mă anunțase cineva, am coborât să iau Lumina din curtea blocului de la reprezentantul bisericii. Brusc mi-am dat seama că trebuie să duc Lumina mai departe și am urcat la fiecare etaj! De-abia acum realizez cum a fost și îmi dau lacrimile. Oamenii au nevoie de Dumnezeu, iar speranța Învierii lui Hristos pentru a ne aduce iubirea, bunătatea, conștiința este foarte mare.

Mariana G., București, bd. Timișoara, Parohia „Acoperământul Maicii Domnului și Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”: Nouă ne-a trimis prin SMS președintele blocului că Lumina vine după ora opt și, dacă vrem să primim, să lăsăm candela la ușă. Înainte de ora anunțată am fost să duc gunoiul și la fiecare ușă de pe palier era câte o candelă. La un moment dat a sunat soneria și când am ieșit candelele erau aprinse, vecinii ieșiseră să și le ia și cel care le adusese cobora scările urându-ne Paști binecuvântat. A fost foarte emoționant.

Ani B., București: La noi administratorul a pus mai multe lumânări la fiecare etaj, lângă lift și fiecare a luat dacă a vrut. Nu ne-am întâlnit.

Rodica D., Galați: Am primit Lumina pe la ora 21:00. Părintele paroh a adus-o în scară, soțul meu a preluat-o și a transmis-o cui a deschis.

Ellen N., Huntington Beach, California: Noi am avut slujba de la ora 11:30 pe YouTube. Preotul ne-a sfătuit să avem o lumânare pe masă și când spune „Veniți de luați lumină!” să aprindem lumânarea. Ne-a spus, de asemenea, să avem pe masă mâncarea care să fie binecuvântată, inclusiv pâine și vin.

Florian P., București: La noi în Apărătorii Patriei a venit un voluntar cu Lumina. Acolo unde nu a deschis nimeni ușa de la intrarea în bloc a lăsat o candelă lângă ușă, afară, pe scări. Mi s-au pus noduri în gât aseară când am văzut asta...

Mirela M., București, Drumul Taberei: Noi nu ieșim absolut deloc. La ușă sună doar curierii, care lasă cumpărăturile pe jos și pleacă. Cu atât mai mult aseară, când a sunat la ușă și era o vecină cu lumânarea aprinsă a fost minunea!

„Ne ducem credința în sufletele noastre!”

Adrian B., Botoșani: Azi-dimineață am avut șansa să fiu și eu un „voluntar al Luminii”!

Ileana S., București: În Berceni, președintele asociației de bloc a întrebat acum câteva zile locatarii cine dorește să primească Lumina și a trecut pe la ușile doritorilor aseară, cu o lumânare și „Paști”.

Luminița P., Galați, cartierul Aviației: La noi era afișat că va veni preotul sau un voluntar sâmbătă după ora 21:00. Pe la 21:15 am auzit glasuri pe scară. Am întredeschis ușa și urca vecina de vizavi, echipată cu mască, cu lumânarea aprinsă. Am luat și eu Lumină de la ea, cu brațul cât s-a putut de întins. Am înțeles că un voluntar a adus-o.

Simona S., București, cartierul Titan: Parohia a anunțat pe pagina de Facebook să trimitem SMS preoților dacă dorim să ne fie aduse „Paștile” și Sfânta Lumină. Am trimis SMS, mi s-a răspuns și părintele a venit personal și ne-a adus, echipat cu mască și mănuși, „Paștile” în casoletă închisă ermetic. Am dăruit Lumină și vecinilor de palier care nu aveau Facebook și au dorit. Slujba am ascultat-o de la geam și am cântat „Hristos a înviat!” Le mulțumim preoților slujitori, cu recunoștință! Slavă lui Dumnezeu!

Tudorița L., Bacău: Eu am avut onoarea să cânt în strană. În biserica frumos împodobită am fost preotul, paraclisierul și eu. La poartă, un echipaj al Jandarmeriei ne-a ținut sub observație. Partea frumoasă este că după Sfânta Liturghie le-am oferit ouă roșii, cozonac și cafea. Deși stânjeniți de situație, au fost bucuroși să ciocnească un ou roșu cu noi și să ne adreseze frumosul salut „Hristos a înviat!”

Alexandra M., București: La noi (Turda - Podul Grant), pe gardul Bisericii „Sfânta Maria” a lăsat cineva două candele aprinse. Pe la 22:15 m-am îmbrăcat, am coborât cu o lumânare lungă și cu o candelă și am luat Lumină.

Teodora L., Nucșoara, sat Gruiu, Argeș: Au venit primarul și băiatul lui cu o maşină, pe la unu noaptea. Au oprit la fiecare casă în dreptul porții, după ce au urcat și pe niște ulițe abrupte. Mi s-a părut frumos din partea lor, chiar dacă și-a făcut și precampanie... Ne-au dat o candelă, aveau măști și mănuși, ne-au zis „Hristos a înviat!” Apoi au mai venit vecine la troiță să aprindă candele. Acolo oricum vin sătenii să aprindă mereu candele și lumânări, avem noroc, e chiar vizavi de poarta noastră! M-a impresionat videoclipul cu oamenii care cântau „Hristos a înviat” în supermarket! Până la urmă ne ducem credința în sufletele noastre! Am o cunoștință care stă la bloc și administratoarea a venit cu Lumina și ei nu au deschis de frică! Să nu ia coronavirusul! Dar nu pot să îi judec: fiecare reacționează diferit în fața pericolului. Așa că Doamne ajută să scăpăm cu toții teferi.

Tamara G., București: La mine în Grivița a venit părintele și a lăsat la fiecare scară o candelă aprinsă în interior, fie pe scară, fie unde a găsit loc. Primul vecin care a intrat ne-a anunțat pe toți și am luat Lumina. M-a impresionat că nimeni nu a stins candela de pe scară. Arde și acum liniștit...

Manuela V.: În satul Căciulați, Ilfov, preotul a făcut slujba cu ușile închise, transmisă la difuzor. Ai mei au primit Lumina de la un vecin polițist îmbrăcat și mascat, care patrula prin sat, voluntar, cu mașina lui! Sora mea s-a dus și a luat Lumina pe geamul mașinii. Erau foarte încântați.

Cel mai prețios dar

Marilena A., București, Stadionul Național, Biserica „Sfinții Împăraţi Constantin și Elena”: M-a sunat o vecină să ies în stradă că e Lumina și preotul cu câțiva voluntari, am ieșit și am luat Lumina, mi s-a părut că am luat cel mai prețios dar.

Felicia M., București, Pantelimon: A venit o doamnă cu „Paști” și Lumină. A fost cea mai frumoasă noapte de Înviere trăită de mine. Încă sunt copleșită de simțăminte pe care habar nu am cum să le definesc.

Lucia Florea, București, Berceni, Strada Panselelor: Știam de la preot că sâmbătă-seară vor trece voluntari, între 20:00 și 22:00, pentru a da Lumină doritorilor. Am coborât în fața blocului la 20:00. Pe la 20:30 au trecut doi tineri voluntari, de la care am luat Lumină. Azi am văzut că era o candelă aprinsă la ­intrarea în bloc, lăsată probabil de alți voluntari.

Sorin D., Anglia, Londra, The Hyde: Biserica era închisă. Ne-am întors acasă, am aprins lumânarea de anul trecut, am zis „Hristos a înviat!” și asta a fost.

Daniela P., Gheorgheni, Cluj-Napoca: Am aprins candela cu care am fost la slujba din noaptea Învierii anul trecut. La miezul nopții m-am mohorât puțin văzând luminițe doar la câteva ferestre din vecinătate, dar m-am întremat cu slujba de la Mănăstirea Putna.

Daniel D., Iași, str. G. Topîrceanu, lângă Grădina Botanică: Cam pe la 22:45 am auzit câinii din curțile vecine lătrând. Am ieșit în stradă ca să văd de ce: spre marea mea uimire și bucurie erau doi voluntari, soț și soție, care aveau fiecare în mână câte o candelă din plastic roșu și cu capac, aprinsă la biserica noastră; în plus, domnul ducea în cealaltă mână o cutie mică din carton în care se aflau 10-12 lumânări mici, albe. Cei doi purtau măști și mănuși, erau tineri și, entuziaști, mi-au urat cele tradiționale. Au făcut o treabă minunată!

Oana B., București, Piața Sfântul Ștefan: La noi, preotul era într-o mașină şi tot oprea, pe avarii, la 2-3 case odată. Rămânea în mașină, pe scaunul din față-dreapta, cu geamul deschis, iar lumea venea şi lua Lumină.

Cristiana I., București, Podul Grant: Au venit niște tineri voluntari la ușă și mi-au dat Lumina. Am întrebat dacă e de la biserică, au spus că da. Am trecut cu degetele de nu știu câte ori prin foc și nu frigea. Era chiar de la Ierusalim. Mi-au dat lacrimile.

Florina P., București, Văcărești: Una din doamnele din parohie striga pe stradă: Lumina sfântă! Am văzut pe geam la fiecare scară câte un om, doi așteptând cu lumânări în mâna. După aceea a venit administratorul de bloc la fiecare ușă, echipat corespunzător, și ne-a adus Lumina. La mama, în Prelungirea Ghencea, nu trecuse nimeni și se făcuse deja 11:00. Mama stătea la geam și se tot ruga să apară cineva. A văzut o mașină parcând la blocul de lângă al ei și un voluntar cu Lumina. A coborât repede. Le-a dat și vecinilor. E o scară cu foarte mulți bătrâni.

Doina R., București: În Titan a venit preotul cu doi voluntari, l-a sunat pe administrator la telefon, acesta a coborât, a luat candela, apoi s-a oprit din ușă în ușă pe fiecare etaj și a dat Lumina. Preotul se deplasa într-o mașină cu un difuzor din care a răzbătut tot timpul cântarea „Hristos a înviat!” A coborât și a venit în dreptul ușii blocului, unde a lăsat candela pe marginea jardinierei, dar nu a plecat mai departe, până nu a văzut că a ieșit administratorul să o ia. A fost, după opinia mea, civilizat și organizat.

Elena S.: Eu am primit de la un vecin din bloc care luase de la voluntarii veniți la ușa blocului. Am dat altor vecini, și așa Lumina a ajuns la toate cele 40 de apartamente! A fost frumos!

„Bunul Dumnezeu a orânduit să am și eu parte de Lumina Sfântă!”

Sanda B.: La țară, în Cândești, Vrancea, au fost voluntari la poartă! Miracolul Învierii l-am trăit și simțit!

Viorel B., București, Baicului: Pe la 23:30 încă trebăluiam prin curte, pe fundalul glasurilor ­vesele de copii care se jucau încă pe stradă, când i-am auzit deodată: A venit Lumina, a venit ­Lumina!

Cristina O., București: Eu merg la Biserica „Sfântul Ilie”-Grant, acolo s-au organizat foarte frumos lucrurile! Sâmbătă am gătit intens, să trimitem și la copii tot ce trebuie să aibă un creștin pe masă de Sfintele Paști, am făcut iar curat și mă rugam mereu să apuc să termin, să mă îmbrac frumos și să apuc să iau și eu Lumina pascală. Am luat liftul și m-a „furat” cineva la alt etaj, unde un băiat de pe scară noastră m-a întrebat dacă vreau să-mi aducă Lumină, pentru că jos nu mai era. Niciodată nu m-a mai furat liftul, așa că numai Bunul Dumnezeu a orânduit ca astfel să am și eu parte de Lumina Sfântă! Dimineața, când să iau „Paști”, ia de unde nu-s, că „Paști” nu cerusem în rugăciune!

Mariana C., Iași, Cantemir: Părintele Dorneanu a pornit pe la 21:30 prin cartier de la o margine. Avea un rucsăcel cu candele și celor pe care nu îi găsea în curte le lăsa la poartă, pe asfalt, aprinse. Așa am găsit și noi. A fost înduioșător și foarte frumos gestul lui.

Laurenția V.: În satul Alunișu, comuna Spineni, Olt, a venit cineva cu mașina, cam pe la ora 0:30, a oprit la fiecare poartă și cu o lumânare a luat Lumina din candela lui și a aprins lumânarea mea. Cu două zile înainte l-am văzut pe preot mergând la persoanele vârstnice pentru a le împărtăși, iar cu o zi înainte a împărțit personal „Paști” la fiecare familie.

Gabriel E.: În blocul nostru din Târgoviște Lumina Învierii a fost adusă când nu mai credeam, pe la ora 22:00, de o doamnă asistentă medicală, vecină cu noi. A bătut la ușă, i-am deschis, ne-am aprins candela. Era uimită puțin pentru că toți au deschis și au luat Lumină de la dânsa... Avea mască, mănuși... Emoție a fost de ambele părți, bucurie de asemenea... Nu prea merg la biserică, e posibil ca în condiții normale să nu fi mers la slujba de Înviere, dar acum a fost altfel, am fost bucuros și emoționat ca atunci când mergeam... Hristos a înviat!

Rămân oricând credința și speranța

Pe site-ul Republica, Cornelia Precup a scris ceea ce poate fi concluzia celor de mai sus: „Așa hulită cum e în aceste zile, Biserica și mai ales credincioșii au dovedit în noaptea Învierii decență, demnitate și responsabilitate. Preoții, deși se adaptează vremurilor și pandemiei, au reușit, iată, să aducă lumina în sufletele oamenilor. Nimeni nu a încercat să fenteze regulile, n-au existat turme de habotnici decerebrați care să ia cu asalt porțile bisericilor - așa cum au descris scenariile apocaliptice ale ultimelor zile (...).

Patriarhul nu a intrat în polemici. Și-a transmis mesajul în singurătate (...).

E dreptul fiecăruia de a căuta să dea un răspuns lumii. E dreptul fiecăruia de a încerca să o facă, fie cu un zâmbet, fie cu o piatră.

Dar cred că noaptea de Înviere a fost cum nu a mai fost (...).

Cred că emoția aceasta a topit atât de clamata distanțare socială și ne-a ostoit dorul de îmbrățișarea aceea caldă și bună, pe care nu o va putea înlocui nici o realitate virtuală, nici un emoticon și nici o rețea socială.

Întotdeauna când ne simțim izolați și singuri, ne rămân credința și speranța.

Le-am trăit împreună la miezul nopții, când am rostit: «Hristos a înviat!»”

Citeşte mai multe despre:   Invierea Domnului  -   Sfânta Lumină