Aşezământul pentru bătrâni "Sf. Sava" din Câmpeni, judeţul Buzău, ascunde poveşti de viaţă tulburătoare. După o viaţă de muncă şi sacrificiu, aceşti oameni au ajuns să-şi trăiască o bătrâneţe în linişte. Sunt bătrâni care, deşi au copii realizaţi, cu o stare materială ce le-ar permite să-i îngrijească, nu vor să mai ştie de existenţa lor. În căminul de la Câmpeni au aflat însă o casă primitoare.
Este dureros când copiii nu te vizitează, când nu-ţi dau nici măcar un telefon. Pentru Marioara Popescu din Bucureşti, ajunsă la 81 de ani, viaţa a decurs liniştită până la un moment dat, apoi totul s-a năruit. Bătrâna a lucrat în tinereţe ca secretară, iar soţul său a fost şef de protocol la Cairo, în Egipt. O perioadă a avut tot ce şi-a dorit, atât iubire, din partea soţului şi a celor doi copii, băiat şi fată, cât şi lucruri ce ţin de aspectul material. S-a bucurat de multe deplasări în străinătate prin prisma profesiei sale. Totul s-a spulberat însă când i-a murit fiul, în vârstă de 35 de ani, iar la scurt timp şi soţul, într-un accident de metrou. După aceste tragice evenimente, bătrâna, împreună cu fiica şi cu ginerele, a vândut casa din Bucureşti şi a cumpărat un apartament cu două camere în Buzău. La scurt timp, fata a decis să vândă apartamentul şi să-şi mute mama într-o garsonieră, apoi a dat-o afară din casă. O perioadă bătrâna a stat la azilul de la Aldeni, dar din cauza costurilor ridicate, a plecat de acolo, iar în cele din urmă, a ajuns aici, la Câmpeni. Din păcate, fiica n-a vizitat-o şi nu a sunat-o niciodată de când a alungat-o. Deşi uitată de fiica ei, bătrâna mamă trăieşte în aşezământ ca un om care nu este trecut cu vederea de oamenii credincioşi care lucrează în azil.
Cu optimism şi credinţă, se poate orice
Irina Finţescu, de 89 de ani, a venit aici de bunăvoie. După decesul soţului, fost primar al Mizilului, şi al singurei sale fiice, la vârsta de 50 de ani, bătrâna a decis să vină la azil, pentru a nu fi o povară pentru nepoţi. Este o fire foarte optimistă şi religioasă, pasiunea sa fiind citirea cărţilor bisericeşti. "Cred foarte mult în Dumnezeu, şi consider că El a făcut o minune cu mine. Într-o zi mi-am spart ochelarii fără de care nu puteam citi cărţile mele atât de dragi. Eram foarte necăjită, iar până îmi făceam alţii ar fi durat ceva timp, aşa că singura mea salvare era să mă rog la Dumnezeu să îmi redea vederea aşa cum era odată. Asta se întâmpla vineri, iar după două zile de rugăciune, duminică seara puteam citi fără ochelari. De atunci văd ca la tinereţe", ne-a spus cu entuziasm bătrâna care a fost cândva soţie de primar.
Bătrâni părăsiţi, ajutaţi de tineri fără familie
Aşezământul pentru bătrâni din Câmpeni a luat fiinţă în anul 1996. S-a născut din nevoia de a ajuta persoanele care nu au pe nimeni să-i ajute la bătrâneţe şi boală, azilul fiind parte integrantă a Fundaţiei "Sfântul Sava", ale cărei baze au fost puse de părintele Mihail Milea, slujitor la biserica cu acelaşi nume din Buzău.
Deşi Câmpeniul este una dintre cele mai vechi localităţi din sudul judeţului Buzău, datând de prin secolul al XV-lea, dacă Nicolae Ceauşescu ar mai fi trăit puţin, ar fi fost demolată.
Din fericire, nu a fost aşa. Clădirea în care funcţionează căminul a fost cândva primăria comunei Bădenii Miluiţi. Aşezământul are propriul dispensar, o clădire cu etaj, ridicată cu ajutorul voluntarilor de la fundaţie, în care funcţionează sala de mese şi blocul alimentar, dotat după standarde europene. La început, la Câmpeni a funcţionat un cămin de fete care au trăit în orfelinate până la vârsta de 18 ani, aduse aici până îşi găseau un rost în viaţă, în special un loc de muncă. "Acum, specificul Aşezământului "Sfântul Sava" este de îngrijire a bătrânilor abandonaţi, cei care îi îngrijesc aici fiind tinerii ce provin de la orfelinate. Înţelepciunea bătrânilor şi elanul tinerilor fac casă bună împreună. Căminul adăposteşte în prezent 17 bătrâni, de care au grijă şase tineri voluntari. Tinerii primesc în schimb cazare, masă şi bani de buzunar, în felul acesta, şi unii, şi alţii îşi găsesc un rost. De starea de sănătate a vârstnicilor se ocupă doi doctori şi un asistent medical ce s-au oferit voluntari ori de câte ori este nevoie. De altfel, activitatea aşezământului supravieţuieşte din donaţiile oamenilor cu suflet mare şi prin ajutorul voluntarilor, care provin din toate păturile sociale", ne-a declarat Mihaela Bunea, asistent social la căminul de la Câmpeni.
Biserică pictată de elevi
În incinta aşezământului se află şi o mică biserică, ridicată între 1997 şi 1998. Într-un interval de 11 luni, micul lăcaş de cult a fost construit şi pictat de către voluntari, printre aceştia numărându-se şi elevii de la Seminarul Teologic din Buzău şi cei de la Şcoala de Arte şi Meserii "Sf. Sava". Sfinţirea ei s-a făcut la 14 septembrie 1997, de către IPS Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei. Biserica azilului poartă hramul "Acoperământul Maicii Domnului", ce se prăznuieşte în fiecare an la 1 octombrie. Bisericuţa a fost pictată integral de către elevii Şcolii de Pictură Sfântul Sava, sub atenta supraveghere şi îndrumare a părintelui-pictor bisericesc Gabriel Sibiescu. Bătrânii de la Câmpeni pot lua parte la slujbe în fiecare sămbătă, preot slujitor fiind părintele paroh al bisericii din sat, Iulian Raicovici.
Grădină zoologică
Aşezământul mai cuprinde şi un muzeu militar, care este în curs de amenajare. În cadrul muzeului vor putea fi admirate obiecte donate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă Buzău, dar şi obiecte tradiţionale, specifice zonei, cum ar fi ţesături, împletituri, costume de port popular. Deocamdată, în curte pot fi văzute un avion, un vaporaş şi o maşină de pompieri, spre delectarea locatarilor. Pe lângă microferma de animale domestice unde sunt crescute vaci şi capre pentru lapte, cai şi porci, în aşezământ a fost amenajată şi o mică grădină zoologică în care se găsesc căprioare, struţi, iepuri şi porumbei. Voluntarii părintelui Milea au plantat pe terenul aşezământului o tânără pădure, dar se preocupă şi de terenul agricol unde se cultivă legumele necesare traiului în azil.
"Îmi exprim din suflet recunoştinţa în primul rând faţă de toţi voluntarii şi binefăcătorii acestei fundaţii, care s-au sacrificat cu timp şi fără timp, cu materiale, bani, alimente, muncă şi chiar rugăciuni fierbinţi la bunul Dumnezeu. Succesul realizărilor Fundaţiei "Sfântul Sava" stă în credinţa vie în Dumnezeu, în dăruirea de sine pentru ajutorarea celorlalţi, în munca în echipă, deoarece niciodată nu poţi face un proiect social de unul singur, ci în legătura strânsă cu Biserica", ne-a mai spus părintele Mihail Milea.
Pe lângă acest azil, în cadrul Fundaţiei "Sfântul Sava" mai funcţionează o cantină pentru oamenii nevoiaşi, un centru pentru victimele violenţei în familie, două campusuri pentru copii şi două şcoli de arte şi meserii.
