Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Banca de Alimente, o mână de ajutor întinsă celor nevoiaşi
Românii, asemenea celor mai mulţi dintre locuitorii planetei, resimt din plin efectele negative ale crizei economice mondiale. Pe fondul acestui declin şi al scumpirii produselor alimentare, cei mai mulţi oameni au ajuns în imposibilitatea de a-şi procura minimul necesar pentru traiul zilnic. Pentru aceştia, Crucea Roşie a iniţiat un proiect de colectare şi stocare a produselor neperisabile, din donaţii şi sponsorizări, şi distribuirea lor persoanelor nevoiaşe din Bucureşti şi alte 13 localităţi din ţară.
Iniţiativa se doreşte a fi un sprijin acordat persoanelor fără venituri sau cu venituri foarte mici, după modelul unor proiecte similare, cu tradiţie, derulate în ţări ale Uniunii Europene, precum şi în Statele Unite ale Americii şi Canada. Beneficiarii acestui program vor fi selectaţi, după anumite criterii, în urma unor anchete sociale efectuate la domiciliul acestora de către filialele de Cruce Roşie, precum şi de către DGASPC-urile de sector sau din judeţe. Pentru început, vor intra în posesia alimentelor doar persoanele din cele 13 localităţi din ţară, precum: Arad, Brăila, Braşov, Bucureşti, Buzău, Cluj, Constanţa, Focşani, Iaşi, Oradea, Piteşti, Sibiu şi Suceava. Cum funcţionează Banca de Alimente Conform unui comunicat oficial emis de Crucea Roşie, criteriile după care vor fi selecţionaţi beneficiarii trebuie să se încadreze profilului: să fie persoane ale căror venituri sunt foarte mici sau lipsesc cu desăvârşire, să facă parte din familii cu mulţi copii (mai mult de doi) sau din familii monoparentale. De asemenea, în program sunt incluşi copiii lăsaţi în grija bunicilor sau a altor rude, tineri care provin din sistemul de ocrotire socială, persoanele vârstnice, persoanele cu handicap, persoanele cu boli cronice, persoanele fără adăpost, persoanele care aparţin unor minorităţi, posibile victime ale discriminării şi, de asemenea, cei aflaţi în situaţii de criză (deces în familie, pierderea locuinţei, pierderea locului de muncă, pierderea sănătăţii sau accidente). Distribuţia produselor alimentare Concret, oricine doreşte să contribuie cu un ajutor cât de mic trebuie să ştie că în magazinele de tip supermarket (Carrefour Romania, Mega Image, Metro), din cele 13 localităţi menţionate mai sus, găsesc spaţii special amenajate pentru colectarea de produse neperisabile. Toate produsele cumpărate vor fi marcate de donatori cu sigla Băncii de Alimente, pe care o vor găsi lângă recipienţii de colectare. După colectare, donaţiile vor fi sigilate şi cântărite şi vor fi transportate de la sediul magazinelor partenere la depozitul Băncii de Alimente, se mai arată în comunicatul Crucii Roşii. Odată ajunse în depozit, alimentele neperisabile trec printr-un proces de sortare, în funcţie de categoria de produs şi de termenul de expirare, după care vor fi preluate de filialele de Cruce Roşie. Voluntarii organizaţiei vor oferi alimentele ambalate în pungi inscripţionate cu sigla Băncii de Alimente, urmând listele special întocmite, iar beneficiarii vor verifica în prezenţa voluntarilor conţinutul pachetelor, după care vor semna un proces-verbal de primire. Categoria produselor neperisabile Alimente de bază: mălai, făină de grău, zahăr, ulei, orez, grâu, griş, fasole, mazăre uscată, linte, arpacaş, lapte praf. Conserve: conserve de carne, peşte, pate de ficat, pate vegetal, mazăre, fasole, bulion, zacuscă, ghiveci, compot. Paste făinoase, cereale: macaroane, fidea, tăiţei, spaghete, fulgi de porumb, müsli. Produse instant: supe instant, fulgi de fasole, fulgi de cartofi. Băuturi: cacao, cafea, ceai, apă, sucuri. Dulciuri: biscuiţi, eugenia, napolitane, croasante, fursecuri, ciocolată. Hrană pentru bebeluşi: piureuri, supe, cereale, ceaiuri, sucuri, lapte praf. Alte produse: produse dietetice, alune, miez de nucă, seminţe de floarea soarelui, fistic, fructe confiate, fructe uscate. Start donaţii! Începând de ieri, s-a dat startul colectării de alimente. Astfel, românii care vor să-şi ajute semenii pot deja să depună alimentele cumpărate în spaţiile special amenajate în magazinele partenere Crucii Roşii. De asemenea, cei care vor să contribuie cu un dar cât de mic, gestul lor este binevenit, iar pentru aceştia există numărul gratuit de SMS 877, pentru donaţii de 2 euro/SMS, fără TVA. Iniţiativa desfăşurată pentru început în Bucureşti şi alte 13 localităţi din ţară, după cum am precizat, şi care se dovedeşte a fi una de succes peste Ocean, la americanii şi canadienii nevoiaşi, a debutat cu dreptul sâmbătă seara, cu prilejul organizării unui eveniment televizat de colectare de fonduri. În urma acestei campanii, românii cu suflet au răspuns apelului lansat de Crucea Roşie, care a reuşit să strângă fonduri sub formă de donaţii în bani sau alimente, dar şi prin SMS-uri cu valoare de 2 euro. Campania a strâns laolaltă mai multe personalităţi ale vieţii publice, din diferite domenii de activitate, dintre care, cei mai darnici au scos la licitaţie, în folosul campaniei, obiecte personale. De la suflet la suflet, o misiune cu tradiţie Societatea Naţională de Cruce Roşie din România este o organizaţie umanitară, auxiliară Statului român. Ca urmare a ratificării Convenţiei de la Geneva în 1874 de către Statul român, la 4 iulie 1876 a luat fiinţă organizaţia, care şi-a început activitatea în actualul sediu al Spitalului Colţea, din Capitală. Printre semnatarii actului de înfiinţare a Crucii Roşii Române, se regăsesc personalităţi de primă linie ale vremii: Nicolae Kretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C. A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturza, Gr. G. Cantacuzino şi dr. Carol Davila. De-a lungul istoriei sale, Crucea Roşie şi-a dezvoltat activitatea de pregătire şi intervenţie în caz de dezastre, chiar dacă au fost momente în care condiţiile potrivnice şi lipsa mijloacelor necesare au îngreunat munca voluntarilor. Misiunea organizaţiei, abilitată prin lege, a fost definită în cadrul celei de-a XXIII-a Conferinţe Internaţionale a Crucii Roşii, desfăşurată în Bucureşti, la numai şapte luni de la producerea cutremurului din 1977. În cadrul reuniunii celor peste 1.000 de delegaţi din partea Societăţii Naţionale de Crucea Roşie şi Semiluna Roşie din toată lumea s-a hotărât: „Misiunea fundamentală a Mişcării de Cruce Roşie şi Semilună Roşie este de a preveni şi alina suferinţa umană în orice împrejurare; de a proteja viaţa şi sănătatea; de a asigura respectul faţă de demnitatea umană, fără a face nici o discriminare legată de naţionalitate, rasă, sex, religie, vârstă, apartenenţă militară, socială sau politică, atât în caz de conflict armat, cât şi în caz de dezastru“. Activitatea în cadrul organizaţiei umanitare se desfăşoară, exclusiv, pe bază de voluntariat. Oricine este dispus să ofere din timpul şi energia sa fără a cere nimic în schimb se poate implica în activităţile Crucii Roşii. În funcţie de aptitudinile şi preferinţele fiecărui individ care aspiră la statutul de voluntar, acesta îşi poate găsi un loc în cadrul organizaţiei, util pentru cei din jur.