Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Biserica „ascunsă“ de comunişti în cartierul Grigorescu
În cartierul clujean Grigorescu, aflat pe malul Someşului Mic, în apropierea pădurii Hoia, în partea dominată de case, se află Biserica „Sfinţii Apostoli Pentru şi Pavel“. Este o biserică mică, ascunsă cu bună intenţie între locuinţele obişnuite din zonă, pentru că pe vremea comunismului nu se puteau ridica lăcaşe de cult în oraş, după cum a povestit parohul Gheorghe Dragoş Braica, protopop al Protopopiatului Cluj II din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului.
Dacă în partea de est a cartierului Grigorescu, spre centru, se află mai multe case, în zona vestică, spre marginea oraşului, este o densitate mai mare de locuitori, aici fiind construite în perioada comunistă o serie de blocuri cu zece etaje. După 1989, în această zonă, pe strada „Donath“ s-a ridicat o biserică monumentală, care urmează să fie sfinţită într-un viitor apropiat, după cum şi-a exprimat speranţele părintele Gheorghe Dragoş Braica. Alături de acesta, la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ mai slujesc preoţii Nicu Dumitraşcu, profesor în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Oradea, precum şi Dorel Gălan.
Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din cartierul Grigorescu s-a înfiinţat în anul 1958, prin aprobarea Departamentului Cultelor nr. 5907, din 3 mai 1958, şi cuprindea întregul cartier. La început, parohia era lipsită de biserică, iar slujbele religioase se oficiau la capela „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ de pe strada Moţilor, după cum a amintit părintele Gheorghe Braica.
Cartierul a cunoscut o intensă dezvoltare odată cu procesul de industrializare de după cel de-al doilea război mondial. În acest nou context se impunea, astfel, construirea unei bisericii pentru credincioşii ortodocşi de aici.
O „sală de şedinţe“
În anul 1970, prin grija Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, a episcopului Teofil Herineanu, cât şi prin bunele relaţii pe care le avea una dintre rudele preotului Ioan Cărpinean cu primarul Clujului, Alexandru Lepădeanu, s-a obţinut aprobarea construirii unei „săli de şedinţă“, apoi a unei capele fără turn, astfel încât să nu atragă atenţia activiştilor de partid din acea vreme, după cum a povestit părintele Gheorghe Braica.
Capela s-a ridicat astfel, într-o curte a unui imobil din strada „General Eremia Grigorescu“, unde episcopul Nicolae Ivan cumpărase o casă cu grădină. Lucrările au fost executate de Cooperativa „Constructorul“ din Cluj-Napoca, iar la Rusaliile din anul 1972, cu participarea consilierului arhiepiscopiei, pr. Augustin Stanciu, şi a parohului Ioan Cărpinean, s-a oficiat prima Sfântă Liturghie.
„Din punct de vedere legal era interzisă construirea de biserici în oraş. Aici ne-am bucurat de relaţiile pe care preotul Ioan Cărpineanu le-a avut, prin verişoara lui, cu primarul de atunci al Clujului, lucru pe care mi l-a confirmat chiar primarul, aflat aici la biserică, la un Parastas, şi care mi-a spus că în primă fază s-a aprobat ca «sală de şedinţe». Construcţia era fără turn, şi mai târziu a venit aprobarea pentru capelă. La început era asemenea unei capele, nu avea pictură, iar din punct de vedere arhitectonic nu ieşea în evidenţă cu absolut nimic. În 1989 s-a obţinut aprobare pentru turn, iar acesta, raportat la mărimea bisericii, este mai mic, tot pentru a nu ieşi în evidenţă, să nu fie văzut de cei care erau chemaţi să supravegheze şi latura aceasta a arhitecturii oraşului“, a spus pr. Gheorghe Braica.
Chiar de la început, capela s-a dovedit neîncăpătoare. S-a făcut un apel către credincioşi pentru a se organiza un cor bisericesc, iar aceştia au răspuns imediat acestei solicitări, astfel că, în mai puţin de două luni şi jumătate, s-a format un cor organizat şi disciplinat, în cadrul căruia o parte aveau chiar şi studii de specialitate.
Până în anul 1989 interiorul capelei a fost numai zugrăvit şi împodobit cu icoane donate de credincioşi. În anul 1986 s-au început o serie de lucrări de amenajare şi împodobire. S-a confecţionat iconostasul şi mobilierul de lemn de stejar de către sculptorul Dumitru Croitoru din Târgu Neamţ, cel care a realizat şi iconostasul de la capela Seminarului Teologic, prin grija inginerului preot Ioan Grecea.
În anul 1989 s-a construit camera tampon şi turnul. În acelaşi an şi în cursul anului 1990 s-a pictat capela în stil neobizantin de către pictorii Tistu Victor din Bacău şi Ştefan Gheorghe din Şomcuta Mare, judeţul Maramureş, iar în anul 1991 de sărbătoarea Sfinţiilor Apostoli Petru şi Pavel, Episcopul-vicar Irineu Bistriţeanul a binecuvântat lucrările, ocazie cu care a fost răsplătit efortul părintelui Ioan Cărpinean prin distincţia de iconom stavrofor, a spus pr. Gheorghe Braica.
Noua biserică
Având în vedere că în partea vestică a cartierului, unde erau cei mai mulţi credincioşi, nu era nici un lăcaş de cult, s-au început demersurile pentru ridicarea unui nou lăcaş de cult.
Astfel, în anul 1995, după îndelungi insistenţe la primăria municipiului şi cu sprijinul fostului primar Gheorghe Funar, s-a obţinut terenul de pe strada Donath, nr. 122, în suprafaţă de 1556 de metri pătraţi pentru a se construi noua biserică. În toamna aceluiaşi an s-au început lucrările de construcţie, cu ajutorul Consiliului parohial, avându-l prim-consilier pe inginerul Liviu Potra a spus pr. Gheroghe Braica. Noua biserică este proiectată de arhitecţii Ionel Vitoc, Clement Gheorghe Moldoveanu din Bucureşti şi prof. dr. Vasile Păcuraru de la Facultatea de Construcţii a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Biserica este concepută în stilul bisericilor maramureşene, având formă de navă şi şapte turnuri. Turnul central are o înălţime de 37 de metri. Lucrările de construcţie au început cu Trustul de construcţii „Transilvania“ (săpăturile şi fundaţia), apoi o mare parte din zidărie cu firma inginerului Mircea Albu. Cea mai mare şi dificilă parte din lucrări (dulgherie, turnarea betoanelor, montarea turnurilor metalice, montarea crucilor pe turnuri şi tencuitul exterior) au fost executate de o echipă condusă de ing. Şolo Zoltan-Gabriel din Cluj-Napoca. În realizarea acestor lucrări, un mare sprijin s-a primit din partea primului consilier ing. Liviu Potra, a prof. dr. Vasile Păcuraru şi altor susţinători: Liviu Turdeanu, Nicolae Tempeleanu, prof. dr. Ghe. Badea, ing. Petru Hanganu, ec. Octavian Cernea, ing. Ştefan Gadola, Aurica Şomlea Ţala, Puiu Galoş, după cum a menţionat pr. Braica.
„Aici se fac slujbe începând cu data de 19 aprilie 1998, de Sfintele Paşti, când s-a oficiat prima Sfântă Liturghie, după ce la ora 24:00 s-a făcut slujba Învierii. Am oficiat slujbele alături de doi preoţi pensionari, Gheorghe Simu, de la Biserica „Schimbarea la Faţă“ şi părintele Valer Aştianu, care a slujit în Someşeni. Pe parcurs, slujbele au fost oficiate împreună cu ei. În Postul Mare ne-am bucurat şi de prezenţa Preasfinţitului Vasile Someşanul la câte o Sfântă Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite. Credincioşii din acestă parte a cartierului vin la această biserică unde s-a format deja comunitatea. Speranţa noastră este ca anul acesta să intrăm în biserica propriu-zisă, momentan slujbele fiind oficiate la subsolul bisericii“, a spus părintele Braica.
Una dintre particularităţile bisericii este aceea că este placată cu marmură de Ruşchiţa, judeţul Caraş-Severin. Pe viitor încălzirea se va face prin pardoseală, pentru a asigura confortul celor care participă la slujbele din biserică precum şi la diversele activităţi de aici.
Activitatea socială
Activitatea parohiei pe latura socială constă în special în ajutorarea persoanelor în vârstă, cu probleme de sănătate şi financiare, a copiilor aflaţi în Centrul de Plasament „Prichindelul“, în distribuirea de cadouri de Crăciun şi de Sfintele Paşti persoanelor aflate în nevoie, organizarea de pelerinaje la mănăstiri şi altele. Acţiunile se realizează prin sprijinul financiar şi moral a enoriaşilor parohiei.
După a cum a menţionat părintele Gheorghe Braica, în cadrul Parohiei „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, la începutul anului erau înregistrate 26 de persoane asistate, respectiv 23 de familii, cărora li se oferă ajutor.
De asemenea, în decursul anului trecut, cu ocazia Sfintelor Paşti, s-au distribuit 17 pachete pentru asistaţii din cartier, în valoare totală de 1082,69 lei, iar pentru copii s-au oferit, în biserică, 106 pachete în valoare de 357,53 lei, precum şi patru ajutoare băneşti, în valoare de 190 lei. Au fost acordate şi alte cadouri de câte 50 lei pentru 26 de persoane. La Crăciun, anul trecut, s-au distribuit 17 pachete în valoare totală de 1197,68 lei, pentru persoanele asistate din parohie, 112 pachete în valoare totală de 278,88 lei pentru copiii care au participat la slujba de Crăciun, medicamente pentru persoanele bolnave fără posibilităţi materiale, în valoare de 1030 lei, ajutor de 500 lei pentru cumpărarea unui cărucior necesar unei persoane cu dizabilităţi, ajutor material pentru operaţie, achitarea taxei de înscriere în Asociaţia Pensionarilor din judeţul Cluj a unui număr de 10 persoane.
Parohia a organizat, în cursul anului 2013 mai multe pelerinaje pentru enoriaşi la mănăstirile Floreşti, Băişoara, Ciucea, Piatra Craiului, Râşca şi Căşiel, iar persoanele asistate au participat fără să plătească, din fondurile comitetului fiind asigurată suma necesară.
Alte activităţi sociale au constat în vizite la domiciliu, la persoanele cu dizabilităţi, oferirea unor pachete cu alimente, mere - 105 kilograme şi cartofi - 104 kilograme - pentru 26 de persoane asistate.
De asemenea, Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ a sponsorizat, în cursul anului 2013 Centrul de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie“ cu 900 de lei pentru procurarea de echipament medical. De asemenea, după cum a precizat părintele Gheorghe Braica s-au distribuit pachete cu alimente din donaţii oferite de membrii comitetului parohial, care nu au mai fost contabilizate.
Work-shopuri cu tinerii
Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ colaborează cu Liceul „Onisifor Ghibu“, aflat în zonă, în cadrul căruia au loc diverse activităţi. Între acestea, sunt şi sesiunile de workshop-uri pentru elevi, în cadrul proiectului de parteneriat „Şi Biserica te formează“, în care sunt abordate teme referitoare la comunicare, munca în echipă, managementul conflictelor. Anul trecut tinerii din parohie s-au mobilizat pentru a participa la Festivalul Tinerilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului.
Conform celor precizate de părintele Dorel Gălan, slujitor la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, între temele de workshop-uri au fost „Cunoaşte-te pe tine însuţi“, „Cum văd lumea din jurul meu“, „A vorbi în public, o plăcere sau o problemă“, „Comunicare asertivă“, „Managementul schimbării“, „Comunicare, comuniune şi comunitate“, acestea fiind susţinute de pr. Dorel Gălan, Anton Raluca, Adriana Moldovan, Mihaela Porumb, prof. Moldovan.
„Am pornit de la premiza că îndiferent de vârstă, există un potenţial de creştere în acest domeniu al dezvoltării personale. Asta înseamnă dezvoltarea competenţelor emoţionale, atât cele în raport cu propria persoană cât şi cele în raport cu ceilalţi. Aceste work-shopuri sunt făcute împreună cu invitaţi, sunt interactive, tinerii sunt invitaţi la dialog pentru că şi ei au experienţele lor de viaţă, pe care le pun în discuţie“, a spus pr. Dorel Gălan, care a adăugat că una dintre probleme este aceea a spaţiului care să corespundă acestor activităţi.
Un eveniment inedit pentru biserică a avut loc la sfârşitul anului trecut când 18 tineri, medaliaţi la Campionatul Mondial de Karate din Polonia, au fost premiaţi în biserică.