Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Biserica Domniţa Bălaşa din Bucureşti, readusă la strălucirea de odinioară
Unul dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate lăcaşuri de rugăciune din zona centrală a Capitalei, Biserica „Înălţarea Domnului”, cunoscută mai ales după numele Domniţei Bălaşa Brâncoveanu, este o bijuterie arhitectonică realizată în stil neoromantic şi neobizantin. Actualul lăcaş de cult a trecut în ultimii patru ani printr-un amplu proces de restaurare, conservare și înnoire care l-a adus la strălucirea cea dintâi.
În urmă cu patru ani, Biserica „Înălţarea Domnului”-Domniţa Bălaşa, Paraclis Patriarhal, îşi închidea cărările pentru credincioşii şi pelerinii care pășeau în această oază discretă de linişte şi reculegere sufletească, ferită de agitaţia specifică centrului Capitalei, demarându-se atunci un amplu şi complex proces de restaurare, consolidare, conservare și înnoire a sfântului lăcaş, precum şi a elementelor din curtea acestuia.
Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Efor supraveghetor al Așezămintelor Brâncovenești, eforturile părintelui consilier patriarhal Ştefan Ababei, parohul acestei biserici, au început a simți bucuria roadelor în anul 2018, când proiectul Aşezămintelor Brâncoveneşti Biserica Domniţa Bălaşa privind „Restaurarea, conservarea și punerea în valoare a monumentului istoric «Așezămintele Brâncovenești Biserica Domnița Bălașa»” a primit finanţare din fonduri europene.
Obiectivele acestui proiect în valoare totală de 17.156.630,30 lei, implementat prin intermediul unei finanțări nerambursabile acordate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, axa prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, au fost: „Restaurarea Bisericii «Înălțarea Domnului»-Domnița Bălașa din municipiul București în vederea integrării acesteia în circuitul turistic cultural-istoric și religios din regiunea București-Ilfov”, respectiv „Promovarea și valorificarea potențialului turistic și cultural al monumentului istoric - Biserica «Înălțarea Domnului»-Domnița Bălașa în vederea integrării acestuia în circuitul turistic cultural-istoric și religios și stimulării dezvoltării locale și regionale”.
Lucrările au vizat atât consolidarea bisericii, cât şi restaurarea şi conservarea elementelor care o fac unică în Bucureşti şi în ţară. În ceea ce priveşte consolidarea sfântului lăcaş, au fost executate lucrări specifice, precum: îmbunătățirea capacității portante a fundației clădirii, întărirea liniilor de pereți pe fațadele nord, sud și est, curățarea și injectarea fisurilor din pereți. În partea superioară, la nivelul acoperişului, întreaga şarpantă a fost refăcută, executându-se şi lucrări de restaurare a acoperișului inițial din tablă de cupru și respectarea culorii originale, cu realizarea tuturor ornamentelor existente la originar. Totodată, au fost aplicate tratamente biocide şi de ignifugare a elementelor de lemn din această zonă.
Restaurare arhitectonică
De dimensiuni mari, având 29,44 metri lungime, 12,3 metri lăţime şi 18,4 metri înălţime, sfântul lăcaş a fost construit într-un stil eclectic, combinând elemente ale stilurilor neoromantic şi neobizantin.
Construită între anii 1881 și 1885, această sfântă biserică, a patra pe locul vechiului domeniu al Domniţei Bălaşa de pe malul Dâmboviţei, se înalţă ca o făclie luminoasă de Paști prin crucile celor cinci turle, din care patru mai mici, de formă octogonală, ridicate deasupra celor patru scări de acces care flanchează cupola Pantocratorului. Acoperişul acestora este decorat cu cruci şi borduri de aramă, sculptate şi aurite, realizate la fabrica Gauthier Gage din Paris.
În cadrul lucrărilor a fost acordată atenţie tuturor detaliilor, pentru aducerea sfântului lăcaş la înfăţişarea de la momentul edificării sale, în anul când Ortodoxiei româneşti i se recunoştea statutul de Biserică Autocefală. Astfel, la interior au fost restaurate pictura murală, vitraliile, sculpturile şi stucaturile policrome. Totodată, au fost refăcute cu multă migală placările cu stucomarmură de la nivelul pereţilor; consolele, capitelurile pilaștrilor și coloanelor, urmărindu-se integrarea cromatică și aurirea acestora. Au fost executate lucrări de refacere la tâmplăria interioară din lemn, pardoseala ornamentală din marmură, grilajele de ventilație din fontă, parapeții ornamentali din fier forjat şi scările metalice elicoidale care realizează accesul către zona ocupată de corala bisericii. În acelaşi timp au fost refăcute tencuielile simple de var din zona turlelor unde nu există pictură şi au fost reparate scările din lemn din cele patru turnuri.
De asemenea, pentru buna rânduială eclesială s-a realizat restaurarea tuturor obiectelor liturgice: sfinte vase, evanghelii, sfeşnice, candelabre, candele, racla sfintelor moaşte. Lăcaşul de cult a fost împodobit de asemenea cu două icoane realizate în tehnica mozaic, aşezate la intrarea în naos, prin osteneala pictorului Daniel Codrescu şi o nouă sfântă masă realizată din marmură de Grecia.
În ceea ce priveşte exteriorul sfântului lăcaş, au fost restaurate soclul; tencuiala „bosaje”; elementele decorative de tip „cărămidă aparentă”, cu revenirea la soluția originară și la cromatica originară; ferestrele ornamentate cu vitralii cu arc trilobat; ancadramentele ferestrelor din cărămidă aparentă; ocnițele din cărămidă; cornișa; învelitoarea din tablă de cupru tratat, respectându-se cromatica și ornamentația actuală; mini-pridvorul baldachin cu o singură arcadă; coloana cilindrică de piatră; cornișa marcată de friză continuă; rozasa ornamentală cu vitraliu și muluri; frontonul pridvorului cu ornamente din piatră şi parapetul din piatră traforată în torsadă. Totodată, a fost realizată o rampă de acces pentru persoanele cu dizabilităţi, iar pentru nevăzători au fost montate plăcuţe cu diferite informaţii sau indicaţii în alfabet Braille.
Amenajări peisagistice
Pentru delicata armonizare a întregului spaţiu, o atenţie deosebită a fost acordată şi terenului din curtea bisericii, unde au fost refăcute trotuarele, scările exterioare, aleile pietonale şi carosabile, precum şi spaţiile verzi. Totodată, a fost instalat un sistem de iluminat ornamental pentru punerea în valoare a ansamblului arhitectonic şi pe timpul nopţii.
La aproape 140 de ani de la inaugurare, Biserica „Înălţarea Domnului”-Domniţa Bălaşa redevine o nestemată în salba de edificii bisericeşti care împodobesc centrul Bucureştilor. Din nou, credincioşi şi pelerini, dar şi turişti de pretutindeni vor putea să îi treacă pragul, cerând ajutorul şi milostivirea lui Dumnezeu, mulţumindu-I pentru toate darurile şi binefacerile revărsate. Îşi vor umple inimile de admiraţie pentru nespusa jertfă cu care înaintaşii au adus slavă lui Dumnezeu prin edificarea unor astfel de zidiri bisericești monumentale, dar și pentru deosebita realizare a zilelor noastre.
Finalizarea acestui proiect se așază în buchetul cu parfum de istorie adevărată, fiind una din multele dovezi grăitoare că aici, în toposul cel sacru al centrului Capitalei, a fost un mediu prielnic roditoarei lucrări a voievozilor și fericiților ctitori de altădată, dar și a jertfei continuatoare a celor de azi, având datoria de a păzi aceste comori culturale și eclesiale ca pe lumina ochilor.
Întreaga zidire, istoria și ctitorii ei din trecute și pilduitoare vremuri, dar și eforturile recunoscătoare, evocatoare și pline de prețuire ale celor de azi arată că Biserica Domnița Bălașa este cu adevărat o făptuire aleasă ce merită din plin reverență.
Prin astfel de zidiri și rectitoriri, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu toți cei ce îl înconjoară cu deosebită dăruire, reușește să așeze multe lăcașuri biruitoare pe apele timpului, îmbrățișând și binecuvântând viaţa bunilor creştini iubitori ai frumuseților netrecătoare.