Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Reportaj Biserica Mănăstirii Argeşului, giuvaier afierosit Maicii Domnului

Biserica Mănăstirii Argeşului, giuvaier afierosit Maicii Domnului

Galerie foto (22) Reportaj
Un articol de: Diac. Alexandru Briciu - 14 Aug, 2020

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a fost rânduită ca hram al Mănăstirii Curtea de Argeş de ctitorul ei, Sfântul Voievod Neagoe Basarab. Prezent la ceremonialul târnosirii sfântului locaş din 15 august 1517, al cărui fast a întrecut tot ce se văzuse până atunci în Ţările Române, cărturarul grec Gavriil, protosul Sfântului Munte Athos, descria ctitoria domnească de la Curtea de Argeş în slove memorabile: „Vom putea spune cu adevărat că nu este aşa mare şi sobornică ca Sionul, carele îl făcu Solomon, nice ca Sfânta Sofia, care o făcut marele înpărat Iustinian, iară cu frămseţea este mai predesupra acelora”.

Cei mai mari meşteri ai vremii au dăltuit în piatră un monument învăluit rapid în legendă. Efortul de construire a catedralei a rămas în memoria colectivă a poporului român, în istoria căruia biruinţele sunt edificate pe talent, sacrificiu şi jertfelnicie. Vasile Alecsandri a cules balada „Mănăstirea Argeşului” în anul 1874, iar Dimitrie Bolintineanu a inclus în volumul „Legende istorice” din 1865 opera „Doamna lui Neagu”. Istoricul Constantin C. Giurescu aminteşte eforturile făcute de familia domnească pentru ridicarea bisericii: „Pe bună dreptate, atunci când vistieria ţării secase, şi-a jertfit Doamna Despina, soţia lui Neagoe Basarab, giuvaerurile. Şi nici chiar jertfa unei vieţi omeneşti aşa cum spune legenda despre meşterul Manole, care şi-ar fi îngropat soţia în ziduri spre a le împiedica să se tot dărâme, n-ar fi fost prea mare”.

Prin augusta familie Carol I şi Elisabeta, Curtea de Argeş devine oraş regal, iar mănăstirea Sfântului Neagoe este înnoită şi integrată într-o reşedinţă monarhică. Arhitectul André Lecomte du Noüy vine împreună cu familia pe malul Argeşului şi rezideşte bijuteria medievală la sfârşitul secolului al 19-lea. De la el ne-a rămas aspectul edificiului celebru în memoria colectivă culturală a întregii lumi, cu turlele unicat torsate pe pronaosul în care îşi dorm somnul de veci primii regi ai României.

În 2017, la quincentenarul sfinţirii Mănăstirii Argeşului, s-a sărbătorit încheierea celui mai amplu proiect de restaurare şi punere în valoare a edificiului, coordonat, la mai bine de un secol de la opera Regelui Carol, de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic. Zidită în piatră şi scrisă cu litere de aur în documente de arhivă şi în legende populare, Catedrala din Curtea de Argeş îşi aşteaptă zveltă şi demnă, an de an, închinătorii.

Citeşte mai multe despre:   sarbatoare  -   hram  -   Adormirea Maicii Domnului  -   Mănăstirea Argeşului