Biserica parohială, rădăcina sufletului românesc de pretutindeni

Offenbach pe Main este unul din orașele mari din Landul Hessen, Germania. Este așezat în regiunea Rin-Main, are o ­populaţie de circa 130.000 de locuitori și este direct învecinat cu orașul Frankfurt pe Main. Regiunea Rin-Main este o zonă căutată de românii veniți în Germania la muncă, atât în domenii de vârf (IT, finanțe-bănci, Banca Europeană, inginerie), cât și pentru altele care nu necesită calificare - construcții, abatoare, agricultură. Numărul actual al românilor care trăiesc aici este estimat la peste 60.000.

Parohia ortodoxă română din orașul german Offenbach pe Main, având hramul Sfântului Ierarh Nicolae, a fost înființată în anul 1975 la inițiativa unui grup entuziast de emigranți români din această zonă, care au solicitat Patriarhiei Române să accepte numirea ca preot a tânărului teolog Tudor Alexandru, doctorand în teologie la Heidelberg în acea vreme. La început, slujbele se oficiau într-un garaj, apoi, prin bunăvoința Bisericii Evanghelice, locașul de rugăciune s-a instalat în fosta Capelă Evanghelică din Castelul Isenburg, fiind, după ctitoria voievodală de la Baden-Baden (Capela Sturdza), a doua ­biserică românească amenajată în Germania.

Din anul 1995, preot paroh la Biserica „Sfântul Nicolae” din Offenbach am Main este părintele Ștefan Anghel.

În 1997, comunitatea românească din Offenbach a fost nevoită să părăsească frumoasa capelă din Isenburger-Schloß din cauza lucrărilor de renovare și schimbare a destinației impuse de noul administrator (a devenit școală de arte) și s-a mutat temporar în biserica Parohiei Reformate Franceze, unde s-au oficiat slujbele regulat duminica și la sărbători.

În noiembrie 2001, cu aportul mai multor susținători și cu un consistent împrumut bancar, s-a cumpărat o clădire în Offenbach, Backstr. 16, pentru a fi biserică și Casă a comunității. Hala de lângă imobil a fost transformată treptat, în măsura posibilităților, în biserică și a fost minunat pictată.

În anul 2014 s-a reuşit și cumpărarea clădirii adiacente, transformată în sală comunitară. Aici, pe lângă activităţile specifice, s-au mai organizat, în mai multe rânduri, secții electorale.

Integrare cu rădăcini

Părintele Ștefan Anghel a venit în Germania împreună cu soția, medic, și cu cei patru copii în anul 1995. Trăind postura de emigrant, a cunoscut direct problemele legate de integrare, precum și dificultățile în a păstra identitatea, esența a ceea ce ești, atunci când locuiești într-un cadru străin, cu alte valori. A înţeles că o „replantare” cu succes în pământ străin se poate face numai cu „rădăcini”.

Așa a fost inițiat programul „Integrare cu rădăcini” („Integration mit Wurzeln” în germană), care acționează pe multiple planuri (spiritual, educațional, lucrul cu tinerii, social etc.) și este dinamic, așa cum și nevoile oamenilor sunt diverse și în schimbare. 

Viața duhovnicească în diasporă

Latura spirituală este împlinită prin slujbele liturgice ce se slujesc regulat vinerea, sâmbăta, duminica, precum și la praznice, prin Sfintele Taine săvârșite (Botez, Cununie, Maslu, Spovedanie), prin ierurgiile bisericești (parastasele săvârșite pentru cei adormiți întru Domnul, Sfințirea Apei mici în fiecare lună).

Familia Gherasim, Ion (programator) şi Cristina (fizician), are trei copii, locuind în Darm­stadt. „Am venit în Germania în 2001. Am căutat de la început o biserică ortodoxă română, pentru că viaţa în Biserică, cu tot ce înseamnă aceasta: Sfânta Liturghie, Sfintele Taine, precum și comunitatea de oameni care formează parohia, constituie însuși fundamentul vieții noastre de familie. De la acel moment, când am găsit biserica din Offenbach, și până astăzi am rămas membri ai acestei comunități, văzând-o crescând și bucurându-ne de realizările ei, care s-au făcut prin efortul susținut al părintelui paroh Ștefan Anghel”, spune Cristina.

Școala Românească păstrează identitatea celor plecați

Cu o activitate de peste 15 ani, Școala Românească a parohiei se adresează copiilor familiilor de români sau mixte din zona Rin-Main și are ca scop cultivarea și păstrarea valorilor identitare românești. Profesori voluntari predau copiilor limba și literatura română, istoria României, religie, muzică și dans popular.

„Avem copii cu vârste cuprinse între 4 și 16 ani, iar disciplinele predate le oferă copiilor posibilitatea de a se exprima și de a gândi românește”, spune Anamaria Bente, absolventă al Facultății de Pedagogie din Frankfurt și profesor voluntar în cadrul Școlii Românești. „Prin calitatea educa­țională a Școlii Românești devenim responsabili pentru valorile create și transmise celor care ne urmează. Ne străduim să oferim un ajutor suplimentar, o alternativă educațională, păstrând în acest fel identitatea românească și creștin ortodoxă, să stimulăm interesul tinerilor pentru valorile identitare românești, să contribuim la dezvoltarea personală a tinerilor, prin aplecarea către spiritual şi comunitate”, spune Anamaria.

„Cea mai mare realizare a Şcolii Româneşti este, după mine, creşterea simţământului de apartenenţă şi de dragoste pentru neamul căruia copiii, tinerii noştri îi aparţin, măcar şi numai prin părinţi, bunici, moşi şi strămoşi. Noi ne-am bucurat că acești trei copii ai noştri au putut participa la cursurile Şcolii Româneşti”, adaugă Cristina Gherasim.

Tinerii parohiei

Ioana Gheorghiu, 25 de ani, este medic stomatolog. S-a născut în Germania într-o familie de români credincioși, susținători de bază ai parohiei.

„Fiind în parohia de la Offenbach de când mă știu, o văd ca pe o parte a familiei mele”, spune Ioana. „Mai întâi, ca și copil, am participat cu bucurie la acti­vitățile organizate în cadrul parohiei. Crescând apoi, am dorit să ajut la rândul meu în acti­vitățile destinate copiilor. Permanent ni se alătură copii noi, care se integrează foarte repede și familia aceasta a copiilor parohiei crește în fiecare duminică. Deși, din punct de vedere al vârstei, cei din generația mea nu mai suntem copii, rămânem toți copiii părintelui Ștefan. Ne este mereu alături cu o glumă, un sfat, o îndreptare și, indiferent de ce vârstă avem, găsește mereu cuvintele potrivite. Și, crescând, ne asumăm conștient responsabilitatea, preluând ștafeta de la părinții noștri în ce privește implicarea în bunul mers al parohiei”, mai spune Ioana. 

Fata cea mică a părintelui Ștefan, Ioana, este practic crescută în parohia din Offenbach. Acum căsătorită, așteptând primul copil, spune că viaţa în parohie este pentru ea împlinitoare, aici intrând în contact cu oameni cu care poate să împărtășească originile, credința, tradițiile, limba. „Împărtășind aceleași valori, se creează o legătură vie, puternică, care te încarcă sufletește. La noi în parohie, prin multele activități organizate pentru tineri și cu tineri, s-a creat o comunitate foarte frumoasă. Și eu, alături de mulți alții, am participat, copil sau adolescent fiind, la ora de religie, la Școala Românească, precum și la excursii, tabere, serbări, seri duhovnicești. Crescând apoi, am început să preluăm sarcini ca organizatori. Așa învățăm unii de la alții, o generație de la alta, fiecare ­implicându-se cu darul primit de la Dumnezeu. Cel mai frumos lucru sunt prieteniile care se creează în cadrul acesta. Tinerii leagă între ei prietenii valoroase, ajutându-se și bazându-se unii pe alții. Aceste prietenii au ca fundament acel ceva pentru care o fetiță, venită pentru prima dată la Școala Românească, îi explica mamei că aceasta a fost cea mai frumoasă zi din viața ei. De ce? Pentru că la Școala Românească copiii își împart între ei mâncarea adusă de acasă!”, spune ­Ioana Bălău.

Diaconia Ortodoxă Română

Pentru ajutorarea eficientă în ce privește integrarea nou-veni­ților, a fost înființată Diaconia Ortodoxă Română din Offenbach am Main. În cadrul diaconiei, voluntari din parohie acordă românilor care vin la muncă ajutor la completarea formularelor necesare pentru angajare, asigurări sociale, declarații de impozit, alocație copii etc., precum și ­cursuri gratuite de limbă germană, reprezentare în fața auto­rităților și apărarea drepturilor cetă­țenilor români.

Nevoia de ajutor social este mare și variată. Oameni veniți să lucreze pe șantier, care apoi nu primesc leafă, oameni ajunși dintr-un motiv sau altul aici și nu au unde să stea până adună bănuții pentru drumul de întors sunt ajutaţi de părintele Ștefan, cam 60-70 de persoane pe an sunt cazate în ­incinta parohiei.

Într-o clinică dintr-un oraș apropiat, Mainz, sunt aduși copii din România născuți cu probleme grave de tract digestiv, spre a fi operați. Părinții, aflați oricum ­într-o situație de cele mai multe ori disperată, nu cunosc limba sau nu au posibilități materiale și au nevoie de ajutor. Pentru aceasta a fost înființat Comitetul „Sfântul Nicolae ajută!”, sufletul acestui comitet fiind acum o familie care a trecut prin aceeași situație, care a fost ajutată și acum ajută pe alții. Familia Bărbuș a venit în Germania în 2016, după nașterea băiețelului lor Nicolae, în disperată căutare a unui medic care să poată face ceva pentru copilul născut cu atrezie de esofag. Ina Bărbuș, mama lui Nicolae, povestește: „La parohia din Offenbach am ajuns după o căutare pe Google a unei parohii românești. Mare mi-a fost bucuria să pășesc într-o biserică frumos pictată, cu chipurile sfinților pe pereți așa cum îi cunoșteam din copilărie. Iar pe deasupra, purtând hramul Sfântului Nicolae! În inima acestei biserici l-am întâlnit pe părintele Ștefan, care se ocupă de ritmul ei cardiac. În acești patru ani am înțeles fără dubii că părintele Ștefan se află în capătul unui lanț de bunătate continuă, simțită, trăită, dăruită. Acest lanț a ajutat (la propriu și la figurat) mai multe inimi să nu își oprească bătaia! Prin Grupul «Sfântul Nicolae ajută!», părinții veniți cu copilași la operație găsesc susținerea părintelui Ștefan în tot necunoscutul pe care îl au de înfruntat cu cazarea, traduceri, transport între aeroport și spital, bilete de avion, procurare de lapte special pentru bebeluși, cartele telefonice etc. Pentru mine, ­părintele Ștefan este un Moș ­Nicolae actual, care își bucură copiii în fiecare zi. Îi mulțumesc că ne-a «adoptat» și pe noi, alături de toți ceilalți oameni din parohia sfinției sale!”.

Pe lângă ajutorul acordat celor de aici, parohia din Offenbach trimite ajutoare și către cei nevoiași din țară, spre exemplu pentru ­copii din orfelinate sau care au nevoie de susținere spre a putea merge la școală.

Primul cimitir ortodox român din Germania

În anul 2015, după îndelungate discuții purtate de pr. Ștefan cu oficialitățile germane, Parohiei Ortodoxe Române „Sfântul Nicolae” i-a fost alocată o suprafață de circa 1.000 mp (circa 150 locuri de veci) în cimitirul „Waldfriedhof Oberad” al orașului Offenbach. Pe lângă bucuria de a ne putea păstra tradițiile ortodoxe de înmormântare, cimitirul este văzut de părintele Ștefan și ca un proiect social, mormintele fiind îngrijite de membri ai comunității în cazul în care cei adormiți nu au urmași sau urmașii nu locuiesc în zonă.

Membrii unei familii bine rânduite se bucură să fie împreună. Această bucurie este trăită de membrii parohiei din Offenbach atunci când merg împreună în pelerinaje (în Țara Sfântă, Maramureş, Bucovina, Moldova şi se speră în curând în Rusia), la prima vizionare în Germania a filmului „Între chin şi amin” cu participarea regizorului, la serile duhovniceşti sau la Lăsatul secului ­împreună, la mersul cu colindul înainte de Crăciun, iar special pentru copii, mersul în tabăra ­din Postul Mare împreună cu ­părintele Ştefan.

Programul „Integrare cu rădăcini” a primit recunoaștere nu doar din partea miilor de oameni ajutați de-a lungul anilor, dar și din partea autorităților germane. Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Nicolae” a primit în 2015 din partea orașului Offenbach premiul de integrare, pentru „muncă deosebită, angajată, desfășurată pe parcursul multor ani”.