Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Societate Reportaj Biserica politehniştilor din Chişinău, ocrotită de Sfinţii Trei Ierarhi

Biserica politehniştilor din Chişinău, ocrotită de Sfinţii Trei Ierarhi

Galerie foto (5) Galerie foto (5) Reportaj
Un articol de: Pr. Eugeniu Rogoti - 29 Ianuarie 2023

Sectorul Râşcani, situat în nord-estul Chişinăului, unde este şi Univer­sitatea Tehnică din capitala Republicii Moldova, are de peste un deceniu o biserică în stil ştefanian, închinată Sfinţilor Trei Ierarhi. Istoria bisericii este recentă şi face legătura între lumea credinţei şi a ştiinţei tehnice, prin preoţii care au pus umărul la ctitoria acesteia. Începută cu un paraclis amenajat în cadrul Universităţii, biserica se înalţă acum falnică în acest cartier universitar. Slujbele româneşti şi Centrul social-cultural din curtea bisericii au făcut din aceasta un adevărat izvor cu apă vie în acest sector din Chişinău.

Am ajuns la Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din str. Prima Gherman Pintea nr. 83 în toamnă. Părintele paroh Anatol Goncear ne-a întâmpinat în curtea unde erau în toi lucrările la zidirea noului centru so­cial-cultural. Era ca un diriginte de şantier, vorbind cu muncitorii, atât în biserică, partea de la suprafaţă, care este de asemenea în lucrări, cât şi cu cei de la centrul care se zideşte lângă sfântul lăcaş. Proiectul general prezintă un complex care are ca punct dominant biserica ştefaniană, de dimensiunile unei catedrale, alături fiind o clopotniţă înaltă şi Centrul social-cultural.

Acum slujbele se desfăşoară încă la demisol, unde a şi fost sfinţit primul Altar, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”. Părintele Goncear ne-a spus că biserica se află pe terenul uneia dintre casele cartierului proiectat a fi locativ pentru angajaţii Universităţii Tehnice din Chişinău. În 1998, prorectorul administrativ de atunci al Universităţii Tehnice a convins administraţia universitară să solicite preot de la ­Mitropolia Basarabiei. Părintele Goncear era secretar eparhial şi a fost repartizat la Universitate, pentru a începe noua lucrare.

În căminul 13 al Universităţii a fost amenajat atunci un paraclis pentru a se putea sluji undeva. Paraclisul mai există şi acum, acolo slujindu-se doar cu anumite ocazii. În paralel cu slujbele din paraclis, părintele a început să lucreze la înfiinţarea parohiei şi zidirea noii biserici. Terenul a intrat cu timpul în proprietatea parohiei, ceea ce a uşurat viitoarele acţiuni de construcţie. Fundaţia a fost săpată în 2002, iar în 2008 a început efectiv construirea bisericii. Lucrurile au mers destul de greu din cauza problemelor financiare, dar şi a unor piedici la nivel politic pe motivul apartenenţei parohiei la Mitropolia Basarabiei. În 2020 a fost pus acoperişul. În 2013 au început să slujească la demisol, unde Sfântul Altar este închinat Maicii Domnului, de ziua Izvorului ­Tămăduirii. Din 2008, slujbele au început să fie săvârşite într-un vagon improvizat sub formă de paraclis. Lucrările de construcţie au mers foarte greu şi din cauza faptului că nu au fost decât foarte puţine ajutoare externe. Mutarea slujirii la biserica nouă a însemnat şi un transfer al slujitorilor, chiar dacă paraclisul din cămin a mai rămas. După această dată paraclisul a servit mai mult pentru rugăciune particulară. În perioada verii se săvârşesc slujbe şi în biserica principală, însă din cauza instalării schelelor pentru tencuială şi suportul de pictură acestea au fost transferate pentru o perioadă exclusiv la demisol.

Centrul social-cultural a fost în proiect de la început, dar constructorul care a primit licitaţia a preferat să demoleze casa construită în urmă cu mai bine de un deceniu şi să facă de la zero centrul din proiect. Centrul este necesar pentru că biserica are activităţi multiple, inclusiv cu ­tabere de vară, luarea meselor după slujbe sau în acele tabere. Taberele cuprind ore pe timpul verii cu copiii care le frecventează: română, engleză, matematică, după-amiaza înot câteva ore. Tabăra este de zi, copiii venind dimineaţa şi plecând seara acasă. Cel mai mult le-au plăcut însă copiilor, dar şi adulţilor însoţitori pelerinajele la locurile sfinte din România.

Slujbele sunt săvârşite duminicile şi de sărbători exclusiv în limba română, cu pomenirea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, pentru a evidenţia apartenenţa parohiei la Patriarhia Română. Corul bisericii este mixt, cu cântăreţi profesionişti de la Filarmonică. Chiriarhul, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitro­polit Petru, vine aproape în fiecare an la hramul bisericii, sărbătorit pe stilul vechi calendaristic, după care slujesc cele mai multe parohii din Mitropolia ­Basarabiei.