Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
Bolnavii de la Bârnova au sărbătorit Paştile ca orice creştini
De Paşti, toţi creştinii simt bucuria Învierii Domnului, eveniment care ne-a făcut posibilă mântuirea. Nu este exclus nimeni de la împărtăşirea acestui entuziasm spiritual, iar cel mai bun exemplu îl reprezintă chipurile fericite ale persoanelor de lângă noi care, din diverse motive, nu pot duce o viaţă normală. Am primit lumină în Noaptea de Înviere la o biserică specială şi ne-am convins de aceasta. Am văzut, în Noaptea de Înviere, la biserica secţiei exterioare de la Bârnova a Spitalului ieşean de Psihiatrie „Socola“, cum oameni care se luptă cu suferinţe mintale s-au comportat, pentru câteva ore, ca nişte creştini sensibilizaţi de frumuseţea slujbei şi de bucuria spirituală.
Pregătirile pentru Paşti au debutat cu mai multe zile înainte de Noaptea Învierii, la spitalul de la Bârnova, secţie exterioară a Spitalului de Psihiatrie „Socola“ din Iaşi, situată în apropierea pădurii cu acelaşi nume, la câţiva kilometri de oraşul amintit. Pe lângă treburile administrative, s-a încercat şi pregătirea bolnavilor pentru o slujbă atât de frumoasă şi de fastuoasă ca cea de Paşti. Aşa cum este tradiţia la Bârnova, au fost invitaţi, pe 16 aprilie 2008, mai mulţi preoţi din Iaşi şi din împrejurimi pentru a oficia în sobor slujba Sfântului Maslu. „Slujbele acestea oficiate în sobor sunt binevenite de fiecare dată în Postul Mare, înainte de Paşti. Am slujit împreună cu pr. Vasile Nichita, misionar la Spitalul «Paşcanu» din Iaşi, cu protosinghelul Iustin Neagu, misionar la Spitalul «Socola» din aceeaşi localitate, cu pr. Dumitru Carp de la parohia «Pogorârea Sfântului Duh» - Bucium şi cu pr. Emilian Timofte de la parohia Ciocârleşti, comuna Scânteia, judeţul Iaşi. Ne-am rugat pentru sănătatea acestor oameni de aici, dar şi pentru cadrele medicale care îi îngrijesc“, ne-a spus preotul misionar de la Spitalul Bârnova, părintele Ştefan Dolgu. Bucuria slujbei de Înviere Sub atenta supraveghere a cadrelor medicale şi a personalului din spital, bolnavii de la Bârnova care se pot deplasa au fost aduşi la miezul nopţii în biserica unităţii medicale. Cu lumânări în mână, aşezaţi ordonat, pe rânduri egale, cu zâmbete sincere şi gesturi care au arătat o anumită stângăcie, dar şi un bun simţ nativ, bolnavii de la Bârnova au primit de la preotul misionar, Ştefan Dolgu, lumina Învierii, răspunzând în cor: „Adevărat a înviat!“. Nu am simţit că ne aflăm printre oameni cu probleme psihice şi fizice, care au nevoie de o îngrijire specială. Am văzut credincioşi de diferite vârste care au cântat „Hristos a înviat!“, s-au rugat împreună cu preotul lor, au asistat în mod civilizat la oficierea slujbei din Noaptea de Înviere. „S-au obişnuit cu slujbele şi cu atmosfera şi disciplina din biserică. Când am venit preot aici, am crezut că voi avea mari probleme cu aceşti oameni şi că nu voi putea oficia slujbele religioase. Dar nu a fost deloc aşa. Sentimentul religios şi frica de Dumnezeu nu i-au părăsit“, ne-a explicat pr. Dolgu. „Îi văd că sunt mai fericiţi, mai liniştiţi“ După slujba oficiată în biserica Spitalului Bârnova, bolnavii au primit tradiţionalele ouă roşii, cozonac şi pască, sfinţite la momentul potrivit, aşa cum este rânduiala bisericească. Chiar dacă slujba oficiată de preotul misionar Ştefan Dolgu a durat câteva ore, persoanele îngrijite în unitatea medicală de la Bârnova care au participat nu şi-au pierdut răbdarea. „Sunt printre puţinele momente în care îi văd că sunt mai fericiţi, mai liniştiţi. Uneori uit că mă aflu printre bolnavi şi simt că sunt înconjurat de credincioşi obişnuiţi, cu toate că noi îi considerăm oameni normali“, ne-a spus pr. Dolgu. La sfârşitul Sfintei Liturghii, bolnavii au ieşit, în ordine, din biserica lor şi au fost conduşi în saloane de către cadrele medicale. Din motive de siguranţă, nu li s-a permis plecarea în saloane cu lumânări aprinse, chiar dacă, în biserică, au fost momente în care am văzut pe chipurile unora dintre ei (la cazurile cele mai puţin grave) bucuria de a primi lumină de la lumânarea preotului. Un adevărat tratament spiritual În timpul slujbei, o parte din conducerea Spitalului de Psihiatrie „Socola“ din Iaşi, a venit la biserica de la Bârnova pentru a vedea cum se comportă bolnavii în timpul actului liturgic. Au fost prezenţi, pentru câteva minute, managerul general al Spitalului „Socola“, Călin Scripcaru, directorul administrativ al aceluiaşi spital, Dan Iacob, şi medicul Marius Popescu. Din observaţiile făcute de medicii veniţi la Bârnova, s-a ajuns la concluzia că bolnavii s-au comportat foarte bine şi au răspuns pozitiv la „tratamentul spiritual“, cum l-a numit medicul Călin Scripcaru. „Am fost în prima parte a serii la biserica de la „Socola“ şi am venit, pentru puţin timp, şi aici, la Bârnova, pentru a vedea cum se comportă aceşti bolnavi care formează o categorie aparte de bolnavi psihic. Numărul mare de suferinzi internaţi la Bârnova ne-a determinat să susţinem participarea la slujbele religioase a celor care pot să o facă. Păcat că mulţi dintre ei sunt ţintuiţi la pat şi nu pot fi aduşi la biserică, deoarece rugăciunile au un efect benefic asupra lor, se vede în comportamentul lor. Sperăm ca, în anii care urmează, să organizăm astfel de slujbe şi în saloanele celor care sunt imobilizaţi la pat, pentru a beneficia şi ei de un astfel de tratament“, ne-a declarat medicul Călin Scripcaru. „Ne ajută enorm de mult astfel de momente“ Tratamentul bolnavilor de la Bârnova este unul extrem de pretenţios şi costisitor, de aceea, prin slujbele religioase oficiate în biserica sau în incinta spitalului, medicii care se luptă zilnic să îmbunătăţească starea mintală a bolnavilor de aici sunt ajutaţi în munca lor. „Nu este cazul să vă spun ce efecte au slujbele religioase pentru astfel de bolnavi. Aţi văzut cât de cuminţi au fost şi cât de frumos au asistat la slujbă, mai ales că unii dintre ei sunt, de obicei, foarte agitaţi. Ne ajută enorm de mult astfel de momente în susţinerea tratamentului medical. Nu se poate explica cum astfel de bolnavi se comportă ca nişte oameni normali în biserică. Probabil că sentimentul religios are un efect sedativ asupra psihicului acestora. Putem spune că au sărbătorit Paştile ca nişte oameni normali“, ne-a mai spus medicul Călin Scripcaru. Pelerinaj la Mănăstirea Vorona Sărbătoarea Învierii Domnului este, pentru bolnavii de la Bârnova, un motiv în plus de bucurie, pentru că, începând de anul trecut, la marile sărbători, conducerea Spitalului de Psihiatrie „Socola“ din Iaşi organizează pelerinaje la mănăstirile din Moldova, de care beneficiază atât bolnavii de la spitalul ieşean, cât şi cei de la secţia exterioară de la Bârnova. Iniţiativa aparţine preotului misionar Ştefan Dolgu, care a propus medicilor o astfel de excursie, pentru prima dată, anul trecut, în lunile aprilie-mai. După primul pelerinaj de acest gen la mănăstirile din jurul Iaşului, efectele s-au văzut imediat. Comportamentul bolnavilor a fost unul civilizat, iar mult timp după aceste pelerinaje au fost mai liniştiţi. Al doilea pelerinaj a avut loc în septembrie 2007, la mănăstirile Neamţ, Văratec şi Agapia. Medicii care au însoţit bolnavii s-au arătat încântaţi de această nouă metodă de tratament şi au hotărât ca periodic să recurgă la astfel de modalităţi de tratare a bolnavilor psihic din Iaşi. Anul acesta, pelerinajul grupurilor de bolnavi de la Socola şi Bârnova a avut loc ieri, 29 aprilie, în treia zi de Paşti, iar ca destinaţie a fost aleasă Mănăstirea Vorona, din judeţul Botoşani. Prezenţa preotului îi schimbă în bine Şi pelerinajul de ieri s-a dovedit a fi un real succes în privinţa tratamentului bolnavilor. Pelerinii au vizitat mănăstirea botoşăneană, s-au închinat şi s-au rugat, şi-au cumpărat iconiţe şi cruciuliţe şi s-au comportat bine. „Gazdele noastre, care ne-au primit foarte frumos, au fost mirate când au văzut cât de cuminţi şi de liniştiţi au fost. Ne-au mărturisit că nu au observat ceva anormal în comportamentul lor“, ne-a povestit pr. Dolgu. Noua metodă de tratament demonstrează încă o dată efectele benefice pe care le au, asupra psihicului uman, atât rugăciunea preoţilor cât şi momentele pline de spiritualitate. „Am continuat excursiile periodice la mănăstiri şi nu ne vom opri nici în viitor. Efectele benefice ale acestor evenimente sunt evidente. Psihicul uman are şi latura aceasta spirituală, de care trebuie să ne folosim în tratarea acestor oameni. De aceea sunt binevenite astfel de excursii, iar prezenţa preotului de fiecare dată îi schimbă“, ne-a declarat medicul Călin Scripcaru. Misionar la Bârnova Misiunea unui preot într-un spital este una deosebită, dar, în acelaşi timp, este o şansă pentru cei aflaţi în suferinţă. Prin slujbele oficiate, prin rugăciunile citite şi chiar prin simpla prezenţă, preotul poate contribui la refacerea sănătăţii persoanelor tratate în spital. „Mă bucur nespus de mult că am găsit în acest spital oameni de suflet, medici care înţeleg rolul meu aici. Doresc să fac tot ce-mi stă în putinţă pentru a ajuta personalul medical de aici. Slujbele oficiate vor rămâne pentru totdeauna în amintirea şi în sufletul fiecăruia şi, de aceea, credem că aducem un real ajutor bolnavilor de aici prin rugăciunile noastre. Mulţumesc conducerii Spitalului „Socola“ care m-a sprijinit să organizez toate aceste evenimente de Paşti, dar şi tuturor celor care s-au ostenit pentru ca acestea să se desfăşoare în cele mai bune condiţii“, ne-a spus preotul misionar de la Spitalul Bârnova, părintele Ştefan Dolgu. ▲ Spital de rezervă -în cel de-al Doilea Război Mondial Spitalul de la Bârnova a fost construit în 1938 ca un sanatoriu TBC, pentru a combate această boală cumplită care făcea ravagii în România interbelică. Placa memorială din spital evocă mari personalităţi ale lumii medicale care au trecut pe aici ori au contribuit cu ceva la funcţionarea acestei unităţi medicale. Printre ei se află şi distinsul medic Corneliu Gancevici, bunicul academicianului Răzvan Theodorescu, care a donat terenul pe care se află actualul spital. De-a lungul timpului, spitalul a folosit şi ca rezervă, ferită de lume, în care să se poată face tratamente diverse, mai ales pentru răniţii din cel de-al Doilea Război Mondial. Sălile de operaţii care astăzi nu mai funcţionează stau mărturie în acest sens. Actualmente, în această unitate medicală sunt trataţi, în mod special, cei cu TBC şi boli psihice, şi cei cu probleme psihice în stare avansată. Mulţi dintre ei sunt părăsiţi de familiile lor şi, de aceea, găsesc aici şi căldura unui cămin de care nu se pot bucura. ▲ Biserica tămăduirilor Biserica spitalului, construită în apropiere, la intersecţia drumurilor care duc spre spital şi respectiv spre Poiana cu Cetate, a fost construită în perioada 8 septembrie 1937-23 septembrie 1939. Arhitectura ei este asemănătoare cu cea a Bisericii „Sfântul Nicolae Domnesc“ din Iaşi, iar hramul, „Izvorul Tămăduirii“, a fost ales pentru a simboliza rostul acestui lăcaş de cult de aici. Biserica a fost construită special pentru spitalul din Bârnova de monahia Magdalena Savin. Despre această maică ştim că a fost căsătorită, dar, spre sfârşitul vieţii, a hotărât, împreună cu soţul său, să se călugărească. Din averea lor au construit biserica de la spitalul Bârnova, pe un teren cumpărat de la Epitropia Generală a Casei Spitalelor „Sfântul Spiridon“ din Iaşi. În actul de vânzare-cumpărare al acestui teren de la Bârnova, se menţionează că scopul acestei vânzări este tocmai construirea unei biserici pentru bolnavii de la Sanatoriul TBC de atunci, de la Bârnova. De asemenea, actul menţionează că Maria Savin, monahia Magdalena, se obliga să construiască o biserică pe acest teren în doar trei ani. Tot din documentele vremii aflăm că, iniţial, biserica a aparţinut unui schit, iar clădirile din spatele ei, unde astăzi sunt locuinţele de serviciu ale cadrelor medicale, erau pe atunci simple chilii. Cu timpul, schitul şi-a încetat existenţa, iar biserica a rămas a Spitalului TBC Bârnova. „Biserica unde slujesc este locul unde, la fiecare slujbă făcută aici, bolnavii sunt aduşi de către cadrele medicale pentru a participa la rugăciunea comună. Este foarte important pentru aceşti oameni ca să fim aproape de ei, să ne rugăm pentru ei şi să le oferim posibilitatea de a intra în legătură cu Dumnezeu. Este şi o modalitate de terapie, care, de cele mai multe ori, dă rezultate“, ne-a spus preotul Ştefan Dolgu. Slujbe zilnice, pentru bolnavi Programul liturgic de la biserica spitalului de la Bârnova este special făcut pentru a veni în ajutorul bolnavilor internaţi aici. Astfel, nu este zi din săptămână în care să nu se facă ori un acatist, ori Sfânta Liturghie. Vinerea se face aghiazmă şi Sfântul Maslu, slujbe la care sunt invitaţi preoţi din parohii, pentru a se ruga împreună pentru vindecarea acestor oameni internaţi aici. „Periodic, invităm mai mulţi preoţi, pentru a face maslu de obşte, în spital, la care participă toţi bolnavii şi toate cadrele medicale. Considerăm că aceste slujbe pe care le facem sunt binevenite, pentru că ajută pe medici în munca lor, dar şi creează o atmosferă plăcută în spital“, ne-a mai spus părintele Dolgu.