Trecătorul grăbit și prins în tumultul traficului bucureștean poate zări în drumul său pe șoseaua București-Ploiești o colină de unde veghează discret, de peste 200 de ani, Biserica „Sfântul Nicolae”-Băneasa, ce păstrează tainic între zidurile ei istoria sinceră și plină de povești a unui cartier de la marginea cetății Bucureștilor. Aici își aveau moșiile mari familii boierești, precum Văcărescu sau Bibescu, cei dintâi ctitorind locașul de rugăciune care își sărbătorește pe 6 decembrie hramul.
Cei care vin la Biserica „Sfântul Nicolae”-Băneasa descoperă un colț de liniște și de rugăciune, dar învață și faptul că avem datoria de a păstra și de a ne îngriji de tot ceea ce este valoros, de patrimoniul nostru cultural material și imaterial. Aici, părintele Marian Anghel, parohul bisericii, împreună cu părintele consilier eparhial Costinel Ailioaiei şi cu obştea credincioşilor împletesc bucuria Liturghiei cu responsabilitatea pentru podoaba Casei Domnului, dar şi cu grija faţă de cei sărmani.
Prin poziționarea ei pe colina din vecinătatea Podului Băneasa și a șoselei ce leagă Capitala de municipiul de reședință al județului Prahova, Biserica „Sfântul Nicolae” veghează asupra tuturor celor care intră sau ies din București pe această rută, fiind ocrotiți de rugile ocrotitorului familiei-ctitor Văcărescu.
Pagini de istorie
Începuturile acestui monument istoric ortodox cu o vechime de 227 de ani sunt legate de curtea boierească pe care şi-o dorea boierul Ştefan Văcărescu, fiul lui Ianache Văcărescu, cel martirizat alături de Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu şi fiii săi la 15 august 1714. Biserica a fost ctitorită de Ecaterina Văcărescu, care a încercat să reia acest proiect, prin ridicarea capelei închinate Sfântului Ierarh Nicolae din Mira Lichiei. „Această biserică a fost ctitorită de Ecaterina Văcărescu, ceilalți doi ctitori fiind Ienăchiță Văcărescu și soția sa Ecaterina, fiica domnitorului Caragea. Construirea ei a început înainte de 1768 și a fost terminată abia în 1792. Ctitorii au dorit ca locașul să fie inițial paraclis de rugăciune pentru familie, iar hramurile bisericii sunt lăsate de aceștia încă de la slujba de târnosire”, ne-a spus părintele paroh Marian Anghel.
Lucrările la ridicarea palatului boieresc au fost continuate de Ienăchiță Văcărescu, poet şi mare dicheofilax al Patriarhiei Ecumenice. El a fost cel care în 1792 a finalizat lucrările de zidire a capelei. „După anul 1845, moșia Băneasa devine proprietatea domnească a lui Gheorghe Bibescu, care s-a căsătorit cu Maria Văcărescu. Astfel, alături de această biserică, domnitorul Gheorghe Bibescu Vodă repară casele și începe construcția unui palat de dimensiuni mai mari, care însă, din cauza vremurilor tulburi, nu a fost finalizat. La secularizarea din anul 1864, capela acestei curţi boiereşti a devenit biserică de parohie”, a precizat părintele paroh.
Consolidare, restaurare şi înnoire
Arhitectura bisericii este în formă de cruce, cu turlă pe pronaos, ce are și rol de clopotniţă. Pridvorul este format din coloane în stil brâncovenesc, ceea ce se observă la toate decoraţiunile exterioare ale bisericii. Din pictura originală în ulei se mai păstrează astăzi doar icoana Sfântului Arhidiacon Laurențiu din Sfântul Altar. Zidul protector al bisericii și scara cu lespezi de piatră au fost ridicate în anul 1939, când a început construcția șoselei București-Ploiești.
Cutremurul din 1977 a afectat grav structura de rezistență a bisericii, iar preotul paroh de atunci, Virgil Cârstoiu, a efectuat ample lucrări de restaurare și consolidare. Tot în acea perioadă, pictorul Bănică Dumitru reface pictura în frescă, iar artistul Gruia Rotariu realizează vitraliile. „Cutremurul din 1977 a afectat structura de rezistență a bisericii și de aceea au fost necesare renovări ample care au durat din 1990 până în anul 2002, când biserica a fost resfințită. Lucrările au fost ample: de subzidire, de fortificare a bisericii, pictură și pardoseală din marmură. Acum se află într-o stare deosebită și ne îngrijim cu toate eforturile să o păstrăm așa”, a spus părintele paroh Marian Anghel.
Activități social-filantropice
Majoritatea enoriașilor este reprezentată de oameni tineri, familii cu copii, care sunt foarte apropiați de biserică. „Consider că tinerii din ziua de astăzi care sunt practicanți au înțeles profunzimea creștinismului. Ei nu vin dintr-o tradiție, ci sunt conștienți de faptul că pentru ei mântuirea este foarte importantă”, ne-a spus părintele paroh.
Preotul a unit credincioșii din parohie, i-a învățat ce înseamnă milostenia, iar acest lucru se vede prin acțiunile frumoase pe care le fac împreună pentru cei sărmani. În ultimii ani a fost instituită o frumoasă tradiție ca, la marile sărbători și de hramurile bisericii, să ofere îmbrăcăminte copiilor aflați în evidența parohiei. „Printre activitățile sociale pe care le desfășurăm la această parohie se numără evenimente derulate cu ocazia marilor praznice ale creștinătății. Împreună cu enoriașii parohiei, dar mai ales cu tinerii din cartierul Băneasa și nu numai, care vin cu drag la această biserică, am reușit să aducem bucurie în sufletele copiilor sărmani și abandonați. Anul acesta, vom oferi de Sfântul Ierarh Nicolae îmbrăcăminte de iarnă pentru 45 de copii cu posibilități materiale reduse”, a anunțat părintele Marian Anghel.
Prin acest program, la Biserica „Sfântul Nicolae”-Băneasa pot găsi alinare și ajutor toți cei aflați în suferințe, ceea ce arată deosebita preocupare a preoților slujitori pentru activitățile filantropice orientate în special spre cei marginalizați.
Parohia susține financiar, la cerere, familii fără posibilități. Anul acesta au ajutat doi copii bolnavi pentru a merge la operație în Franța. „Din punct de vedere filantropic, de sărbătorile Crăciunului, dar și în timpul anului bisericesc, parohia ajută un număr semnificativ de copii cu daruri care constau în haine, geci de iarnă și mai ales încălțăminte pentru anotimpul rece. Oferim ajutor pentru cei care merg în spitale pentru operații. Anul acesta am ajutat doi copii care au mers la operație în Franța. Ajutăm la cerere familii care se află în situații-limită, mai ales cei cu o situație financiară precară”, mărturisește preotul paroh.
Părintele paroh Marian Anghel și părintele consilier eparhial Costinel Ailioaiei, împreună cu familia credincioșilor pe care o păstoresc, oferă un model de înnoire duhovnicească a unei comunități cu tradiție, dar și de implicare social-filantropică. Pe lângă Sfântul Ierarh Nicolae, din pisania locașului aflăm că biserica îi mai are ocrotitori și pe Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur.
