Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Reportaj Capitala scrisului românesc

Capitala scrisului românesc

Galerie foto (6) Galerie foto (6) Reportaj
Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 10 Feb, 2021

Negru Vodă, Basarab I, C. I. Parhon, Ion Barbu, Constantin Baraschi, Radu Gyr, Dinicu Golescu, Theodor Aman, Tudor Mușatescu, Alexandru Davila, George Topârceanu, Petre Țuțea, Ion Mihalache - toți aceștia au trăit, au creat ori au luptat în Câmpulung Muscel, un oraș argeşean cu mai puțin de 32.000 de locuitori și o suprafață de 11,7 kmp. Ce densitate de personalități și câtă cultură în acest loc încărcat de istorie! Iar deasupra, parcă plutind, marcând fundamental localitatea, un mesaj de acum 500 de ani, primul text în limba română care s-a păstrat, Scrisoarea lui Neacșu. O jumătate de mileniu de română așternută pe hârtie.

Dacă e adevărat - și este! - că „limba noastră-i o comoară”, atunci acest tezaur și-a găsit întruchiparea în litere frumos caligrafiate aici, la Câmpulung. În 2021 se împlinesc cinci secole de la acest moment fundamental și orașul se pregătește să le celebreze așa cum se cuvine, chiar dacă pandemia impune reguli de protecție.

Și de la ce sursă mai autorizată puteam primi aceste informații dacă nu de la primărița localității, Elena Lasconi, care a avut amabilitatea să ne primească și să ne dezvăluie planurile sale: „Am făcut toate demersurile necesare. În primul rând am luat legătura cu colegii parlamentari din USR Plus, dar şi cu cei din PNL, ca să avem o acţiune comună, apoi ne-am adresat Guvernului, întrucât ne dorim să devenim și cu numele, oficial, «Capitala scrisului românesc». Am avut discuții și cu Academia Română, dorind să desfășurăm întreg programul sub egida acestui înalt for științific, cu Ministerul Culturii, cu Arhivele Naționale. Vrem să facem un eveniment mare, pentru că e totuși vorba despre o jumătate de mileniu de când avem certitudinea că gândim, comunicăm și iubim în limba asta minunată. Limba română este un miracol - nu sunt vorbe mari când spun asta. Gândiți-vă că, dacă ne-am întoarce în timp 500 de ani, ne-am înțelege cu strămoșii noștri, ceea ce nu se poate spune despre alte limbi, și că a noastră s-a conservat foarte bine, deși era înconjurată de cele slave. Cineva spunea că, dacă ar fi să compari româna cu franceza, e ca și când ai compara o rugăciune cu un contract. Cred că merită să sărbătorim asta și n-aș vrea s-o facem cu evenimente de tip simpozion, scrobite și înțepenite, ci cu unele cool!”

Ce mânca Neacșu?

O primă intenție este să se lanseze la data de 24 de februarie, de Dragobete, un concurs pentru „Cea mai lungă scrisoare din lume”. Pe de altă parte, românii, de oriunde-ar fi, din România sau de dincolo de granițele țării, vor fi invitați să scrie un scurt mesaj de dragoste: „Fie că-i vorba de dragoste față de țară, de bunici, de nepoți, de iubită, de iubit, de soție, de soț, de rădăcini - să fie mesaje pozitive și de dragoste”. Demersul urmează să înceapă la 24 februarie și să atingă punctul culminant probabil în iunie, când se vor sărbători Zilele Câmpulungului. „Sper ca mesajele să fie foarte, foarte faine, să ajungă la sufletul oamenilor și oamenii să înțeleagă ce însemnătate are limba română. Eu sunt foarte legată de rădăcini, am și o suferință care probabil m-a aruncat în lupta politică, în urma căreia sunt astăzi aici: faptul că avem o altă Românie, dincolo de granițele țării, că fiica mea e în străinătate de câțiva ani, că o treime din populația Câmpulungului e plecată la muncă peste graniță. Refuz să cred că într-o zi mă voi înțelege cu nepoții mei în franceză sau engleză mai bine decât în română!”, mai spune Elena Lasconi.

Evenimente marcând jumătatea de mileniu de limbă română scrisă vor fi în tot timpul anului 2021. Pentru unul dintre ele s-a făcut o cercetare în amănunt despre... ce se mânca în această zonă în secolul 16 și se va organiza un festival culinar care să fie unic în țară. În felul acesta „vor fi ajutați cei care au fost extrem de loviți de efectele secundare ale pandemiei, cei din domeniul HoReCa”. Fiecare participant va promova câte un meniu inspirat din vremurile lui Neacșu!

Mai sunt preconizate un film de promovare, un raliu și alte evenimente sportive. Toate documentele care vor porni din Primărie și din instituțiile subordonate acesteia vor avea un antet dedicat evenimentului: „Vreau să arătăm lumii cine suntem cu adevărat! Câmpulung a fost orașul preferat al lui Carol I, chiar dacă regele s-a lovit de mândria localnicilor, care n-au vrut să vândă terenurile necesare pentru a construi aici Peleșul. Cine vine și stă măcar o zi aici simte că locul ăsta are o energie specială. Orașul ăsta minunat e un diamant neșlefuit, care are însă locul său de frunte în coroană!” La despărțire, Elena Lasconi ține să ne mai facă o mărturisire: „Mă simt onorată, copleșită și înduioșată că sărbătorim o jumătate de mileniu cu un primar femeie!”

I pak dau știre

Cu pandemia, Câmpulung se descurcă destul de bine, dar, spune primărița, „nu mă-mpac cu ideea că nu pot să mă văd cu prietenii ca altădată, îmi lipsește să stăm fără mască și să râdem. Dar toate greutățile din viață sunt lecții și sper să învățăm din aceasta cât de prețioasă e viața!”

Diamantul este într-adevăr neșlefuit. Probabil că super-jubileul limbii române scrise este un excelent prilej pentru a oferi orașului imaginea pe care o merită. Ceva-ceva a și început, de pildă renovarea celebrului bulevard „Pardon”, pe care altădată era atâta înghesuială, încât micile ciocniri păreau inevitabile, de unde și porecla. E un proiect pe doi ani. Doar că nu lucra nimeni...

Scrisoarea lui Neacșu Lupu din Câmpulung către judele Brașovului, Hans Benkner, a fost redactată probabil în 29-30 iunie 1521 şi probează relațiile strânse dintre negustorii sași brașoveni și cei din orașele din Moldova și Țara Românească. Neacșu era negustor în Câmpulung, iar Hans Benkner, primar al Brașovului. Primul îl avertiza pe al doilea asupra mișcărilor de trupe de la Dunăre, cu precizarea „I pak să ştii domniia ta că are frică mare şi Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre!”

Documentul a fost descoperit în 1894 de Friedrich Stenner în Arhivele Naționale ale județului Brașov, unde se păstrează și astăzi, în orașul muscelean fiind doar o copie. Începutul textului a devenit arhetipal și-l puteți găsi, de pildă, în volumul „Castelul fetei în alb” al „Cireșarilor” lui Constantin Chiriță: „I pak dau știre...”