Am ajuns astăzi în cel mai mare complex de servicii sociale din judeţul Sibiu, locul unde zeci de copii cu nevoi speciale, copii abandonaţi şi mame aflate în imposibilitatea de a-şi creşte copilaşii primesc în cele trei centre sociale de aici ajutorul necesar pentru a-şi apropia viaţa de normalitate.
Numit sugestiv "Prichindelul", complexul din Sibiu se află în grija Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC) Sibiu, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Sibiu, însă mulţi oameni cu suflet mare acordă în permanenţă sprijin material şi asistenţă religioasă micuţilor şi mamelor care trăiesc aici.
Începuturile instituţiei, după cum ne-a explicat directorul de la "Prichindelul", Onorius Moldovan, coboară mult în istorie, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, aşa cum mărturisesc puţinele documente păstrate în arhivele aşezământului. "Instituţia era patronată de Fundaţia "Principele Mircea" şi găzduia copiii nevoiaşi, iar apoi, după război, orfanii de pe urma conflagraţiei mondiale", ne-a spus Onorius Moldovan. Inexistenţa unor documente clare, care să vorbească despre apariţia aşezământului, face însă imposibilă datarea unui început de activitate. În anii '60, instituţia se numea "Casa copilului" şi avea o structură medicală şi de îngrijire. "Se impunea existenţa unei componente medicale, întrucât existau aici copii cu mari probleme de sănătate. Exista un serviciu de radiologie şi unul de laborator, ultimul existând până în anul 2000", continuă Onorius Moldovan. Denumirea de "Casa copilului" a rămas adânc impregnată în memoria colectivă a sibienilor, încât până astăzi "Prichindelul" este numit astfel.
Un aşezământ emblematic în ţară
În anii '70, "Casa copilului" s-a transformat în "Leagănul pentru copii", o instituţie emblematică pentru România, prin personalul bine pregătit şi pentru serviciile de înaltă calitate oferite copiilor şi chiar mamelor care ajungeau aici. Într-unul dintre pavilioane a existat, de asemenea, până la Revoluţia din '89, un centru de colectare a laptelui maternal, unde mamele cu surplus de lapte maternal veneau şi donau lapte, necesar copiilor aflaţi aici. "Aşezământul găzduia copii sănătoşi, cu vârste cuprinse între 0 şi 2 ani. Exista şi o secţie de copii prematuri şi a existat o perioadă în care puteau să stea şi mamele aici, indiferent de condiţia socială", ne-a mai sus directorul de la "Prichindelul".
Aşezământul a avut de-a lungul timpului mai multe locaţii, deoarece numărul de copii găzduiţi ajunsese la peste 300, lucru care a determinat dezvoltarea unei infrastructuri pe măsură. După 1989, numărul copiilor a scăzut datorită adopţiilor internaţionale, lucru care a determinat o reorganizare a instituţiei. Dorinţa autorităţilor de a ieşi din sfera îngrijirilor de sănătate şi apariţia Direcţiei de Protecţie a Copilului au schimbat organizarea aşezământului şi numirea lui în Centrul de Plasament nr. 1. "Găzduiam copii cu vârste între 0 şi 2 ani, întrucât aveam infrastructura adecvată. În 2003, apăruse deja prin unificarea Direcţiei de Protecţie a Copilului cu Inspectoratul de Handicap, DGASPC, cu un serviciu de asistenţă maternală. Apariţia Legii 272, care interzicea găzduirea copilului sănătos, sub vârsta de 2 ani, cu alternativa serviciului de asistenţă maternală, a făcut ca toţi copiii să fie daţi în grija asistenţilor maternali", continuă directorul Moldovan.
Voluntari din rândul studenţilor teologi
În 2003, la 1 noiembrie s-a înfiinţat Complexul de Servicii Comunitare "Prichindelul", unde s-au adus copii cu dizabilităţi de la Mediaş. Centrul de Plasament pentru Copilul cu Dizabilităţi de la Mediaş s-a adus în locaţia Centrului de Plasament 1 din Sibiu, întrucât aceşti copii aveau nevoie de servicii medicale şi de recuperare mai bune, pe care centrul din Sibiu le putea oferi. În cadrul complexului a fost adus şi Centrul de Minori, actualul Centru de Primire în Regim de Urgenţă a Copilului Neglijat, Abuzat, Exploatat. Din aceste două centre s-a format Complexul "Prichindelul", care a mai câştigat două centre din 2004: Centrul Maternal şi Centrul de Consiliere pentru Părinţi şi Copii. În iunie 2010, ultimul centru s-a desfiinţat. "Acum avem trei centre. Dintre acestea, Centrul de Plasament pentru Copilul de Dizabilităţi are o capacitate de 50 de locuri. Avem acum 42 de copii, cu vârste cuprinse între câteva luni şi 16 ani. Grupa este de 0-18 ani. Echipa este una complexă, alcătuită din medici, psihologi, asistenţi sociali, asistenţi medicali, educatori, infirmiere. Raportul trebuie să fie 1 la 1. Aceşti copii stau 24 ore, personalul stă doar 8 ore, de aceea dacă scoatem stafful medical şi administrativ se ajunge ca un educator sau o infirmieră să îngrijească 6-8 copii. Beneficiarii sunt împărţiţi în şase modele pe grupe de vârstă, sex şi dizabilităţi", ne-a explicat Onorius Moldovan. Au existat aici şi cabinete de logopedie şi kinetoterapie, iar acum există un grup de educatori care se ocupă de educaţia formală şi nonformală.
Copiii de aici participă la diverse activităţi. Se organizează periodic excursii, iar copiii au interacţionat mereu foarte bine cu comunitatea, după cum ne-a explicat personalul. "Am avut serbări comune de Ziua Copilului şi am făcut serbări cu Clubul copiilor. În acest an, o dorinţă mai veche şi o discuţie mai veche s-au materializat prin implicarea profesorului Sebastian Moldovan de la Facultatea de Teologie "Andrei Şaguna" din Sibiu. Un grup de studenţi de la Teologie au făcut voluntariat aici şi sunt lucruri necesare atât pentru copiii noştri, cât şi pentru tinerii studenţi. Beneficiarii noştri au o mare dorinţă de a cunoaşte persoane din exterior. Au nevoie de multă afecţiune, de protecţie, de îngrijire. Prezenţa numeroasă a persoanelor adulte creează un sentiment de protecţie şi siguranţă. Sperăm ca facultatea şi Arhiepiscopia Sibiului să fie în continuare alături de noi", ne-a mărturisit Onorius Moldovan.
Copilul delincvent
Al doilea centru din cadrul Complexului "Prichindelul" este Centrul de Primire în Regim de Urgenţă a Copilului Abuzat, Neglijat, Exploatat. Este continuatorul vechiului centru de minori şi cu ani în urmă găzduia şi minorii delincvenţi. Această componentă este mai greu de găzduit pentru că se impun anumite reguli restrictive. Am aflat că există o creştere a numărului de copii din această categorie. Capacitatea centrului este de 15 locuri, iar gradul de ocupare este de 70 la sută, o medie de 8 copii. "Funcţionează ca un centru de tranzit. Copilul vine din diverse zone: din familia biologică, sau extinsă, de la familia substitutivă, cum e asistentul maternal, care nu mai poate să-l îngrijească. Paleta de admitere este una destul de largă. Noi colaborăm cu Serviciul de Abuz, Neglijare, Exploatare a DGSACAP. Pe perioada nopţii, Poliţia comunitară poate să aducă copii de la cerşit, cu probeme sociale. Preocuparea este ca aceşti copii să nu piardă legătura cu şcoala şi familia. Am încheiat un protocol cu inspectoratul şcolar şi aceşti copii urmează o formă de educaţie formală. De asemenea, rudele sau prietenii menţin legătura cu familia. Avem o cameră de vizită. Preocuparea principală este reîntoarcerea în familia biologică, acolo unde se poate. Sunt situaţii când se întoarce în familia biologică sau asistenţă maternală", ne-a explicat Moldovan.
Interes permanent pentru copiii care au fost la aşezământ
Onorius Moldovan este directorul Complexului "Prichindelul" şi ne-a vorbit despre munca depusă de personalul de aici, dar şi despre legăturile sufleteşti create între cei care la 18 ani pleacă de aici şi personalul angajat. "Familia este cea care trebuie să fie aproape de copil, iar Legea 272 obligă să facă acest lucru. În situaţii în care familia nu poate, există instituţii de stat. Copiii de peste 18 ani care nu pot fi reintegraţi în familie ajung în centre de plasament pentru adulţi. Avem copii care au stat la noi şi care au ajuns în astfel de centre şi de care ne interesăm în permanenţă, întrucât nu putem şterge legătura creată între noi", a spus Onorius Moldovan.
Sfânta Liturghie în capela de la "Prichindelul"
Aşa cum sincer ne-a mărturisit directorul Onorius Moldovan, prezenţa constantă a inspectorului social al Arhiepiscopiei Sibiului la "Prichindelul" este o binecuvântare şi o dovadă în acelaşi timp a grijii pe care Biserica o are faţă de oamenii aflaţi în nevoi. Capela amenajată aici oferă sprijin copiilor, mamelor şi personalului, este mai mult decât un loc de consiliere spirituală.
Iată ce ne-a spus părintele Laţchescu despre activitatea sa de aici. "Am avut bucuria de a intra în toate centrele de plasament din Sibiu şi în cele de la "Prichindelul". Am prins toate etapele despre care a vorbit domnul director în cei 11 ani. Mă gândesc cu multă bucurie la începuturi. Erau mulţi copii atunci. Unii dintre ei erau botezaţi, alţii nu, şi de aceea am botezat cam 50 de copii. Studenţii de la Teologie au fost naşi. La început au funcţionat centrele într-o altă modalitate. Erau cam 30 de copii şi, în urma demersurilor făcute de pr. Simion Săsăujan pe lângă mitropolitul Antonie Plămădeală, am primit un Sfânt Antimis şi făceam Sfânta Liturghie pentru aceşti copii. Numărul copiilor s-a diminuat între timp şi nu mai facem Sfânta Liturghie decât o dată pe lună, dar continui să vin aici şi pentru administrarea Tainei Spovedaniei şi a Împărtăşaniei mai ales în marile praznice, în special pentru copii, dar şi mame", ne-a explicat părintele Nicolae Laţchescu, care este inspector social în cadrul Arhiepiscopiei Sibiului.
Mame cu copii asistate la "Prichindelul"
Al treilea centru de la "Prichindelul" este centrul maternal, o componentă esenţială pentru un judeţ unde pot fi găzduite mame în ultimul trimestru de sarcină şi cu mai mulţi copii. Dorinţa este de a preveni abandonul din maternităţi. Datorită înfiinţării centrelor maternale, există oportunitatea ca mamele să cunoască o instituţie care le protejează atât în ultimul trimestru de sarcină, cât şi după naştere.
Iuliana, unul dintre asistenţii sociali din centrul maternal, ne-a explicat ce anume se urmăreşte în acest centru social. "Lucrez de puţin timp în centrul maternal, de la 1 martie, dar de mai bine de un an la "Prichindelul". Sunt responsabilă de cazul încredinţat, instrumentez dosarul social al cuplului mamă-copil sau doar al mamei gravide, colaborez cu echipa din centrul cu serviciul de asistenţă socială de la domiciliu pentru a-i întocmi un program de intervenţie specifică în perioada în care este în centru. Colaborez, de asemenea, cu Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale pentru a primi alocaţia de stat sau indemnizaţia pentru creşterea copilului. Mamele sunt ajutate să se integreze în familie. Perioada de găzduire este limitată şi trebuie să se atingă următoarele obiective: găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă pentru mamă. Oferim şi o consiliere postservicii, o monitorizare în paralel cu asistenţa specială de la domiciliu", ne-a explicat Iuliana.
